"Pentru a ne pastra pacea sufleteasca trebuie sa intram mai des in noi insine si sa ne intrebam : unde sunt ? " Sfantul Serafim de Sarov


Faceți căutări pe acest blog

joi, 27 decembrie 2012

Sfantul Apostol si Arhidiacon Stefan !



Astazi Biserica lui Hristos cea dreptmaritoare sarbatoreste pe Sfantul, Slavitul Apostol, Intaiul Mucenic si Arhidiacon Stefan. Astazi a treia zi dupa nasterea Domnului, praznuim pe Apostolul Stefan, usa mucenicilor, sluga cea dreapta, preainteleapta si plina de dragoste si de credinta; pe urmatorul cel adevarat al Mantuitorului nostru  Iisus Hristos, crae mia inainte de altii si-a pus sufletul sau pentru dragostea lui Hristos si L-a marturisit cu mare si inflacarata credinta in fata iudeilor si mai –marilor lor. Sfantul Arhidiacon Stefan este cel dintai care a vazut cerurile deschise sip e Fiul Omului stand de-a dreapta lui Dumnezeu ( Fapte 7,56 ). De aceea Fericitul Augustin a zis ca “ el este mai intai intre diaconi, dupa cum Petru intre Apostoli”: iar Luchian il numeste pe el arhidiacon. Sfantul Apostol Stefan era iudeu de neam din semintia lui Avraam, precum singur spune in cuvantul sau de aparare in fata sinedriului( Fapte 7,2). Numele sau de Stefan este de origine greaca si inseamna “ coroana “. Si intr-adevar, el a luat cel dintai dintre crestini cununa muceniciei. Sfantul Stefan era unul din cei 70 de ucenici. Indata dupa pogorarea Sfantului Duh, el era pe deplin cunoscator al legii evanghelice, impodobit cu toate darurile si inzestrat si cu puterea de a face minuni. Foarte ravnitor fiind, el marturisea pe Hristos cu multa putere in fapta si in cuvant. Multimea credinciosilor sporea din zi in zi, fiind adeverita prin practicarea tuturor faptelor bune. Toti se socoteau frati si aveau impreuna o inima si un suflet. Cei bogati isi vindeau averile, iar pretul il puneau la mijloc spre folosul de obste. Aceste fonduri erau folosite pentru ajutorarea saracilor, a orfanilor si vaduvelor.
Se ridicasera insa cateva plangeri in privinta aceasta, dar indata s-au linistit, cunoscandu-li-se cauzele. Grecii murmurau impotriva evreilor, pe motiv ca vaduvele lor nu erau bagate in seama cand se impartea milostenia. Sfintii Apostoli vrand sa curme acest rau si aceasta neintelegere, adunara pe credinciosi si le facura cunoscut ca ei nu pot sa paraseasca slujba cuvantului si sa slujeasca la mese.( Fapte 6,2 ). Deci le-au zis :” Fratilor cautati sapte barbati dintre voi , cu nume bun, plini de Duh Sfant si de intelepciune, pe care sa-I randuim la acesta slujba, iar noi vom starui in rugaciune si in slujirea cuvantului. Si a placut cuvantul acesta inaintea intregii multimi si au ales pe Stefan, plin de credinta si de Duh Sfant, si pe Filip, pe Prohor si pe Nicanor, pe Timon si pe Parmena si pe Nicolae, prozelit din Antiohia, pe care i-au pus inaintea Apostolilor si , rugandu-se , au pus mainile peste dansii ( Fapte 6,3-6). Cuvantul diacon in limba greaca inseamna “ slujitor “, pentru ca diaconii ajutau pe episcopi si preoti la savarsirea celor sfinte si serveau la mesele –agape de obste.
Unii cred ca diaconii acestia s-ar fi ales dintre grec, ca sa potoleasca mai bine nemultumirile lor. Dar dupa nume nu putem considera ca ai ar fi elini, pentru ca si evreii din vremea aceea isi puneau nume grecesti, care aveau aceeasi insemnatate si care erau mai usor de rostit de cei printer care aveau sa traiasca. Din timpurile cele mai vechi ale Bisericii diaconii ajutau pe preoti si pe episcopi la serviciul divin, predicau Evanghelia, imparteau painea binecuvantata de episcopi sau preoti si imparteau Sfanta Impartasanie poporului. (…) Hirotonia celor sapte diaconi s-a facut deci prin alegerea lor de catre toti apoi prin punerea mainilor apostolilor pe capetele lor, in urma unei hotarari a adunarii tuturor Apostolilor. Acesta adunare in limba greaca , se numeste “ Sinod “. Traditia diaconilor in Biserica este din Legea Veche. Ei se numeau leviti si ajutau la slujbele ce se faceau in temple. Sfantul Apostol Pavel vorbeste ce misiune au diaconii in Biserica lui Hristos si le cere o viata morala exemplara, asemenea preotilor:” Diaconii, zice el, sa fie de asemenea, cucernici, nu vorbind in doua feluri sau dedati la vin mult, neagonisitori de castig urat, pastrand taina credintei in cuget curat. Dar si acestia sa fie pusi mai intai la incecare si apoi, daca se dovedesc fara prihana, sa se diaconesca. Femeile lor, de semenea sa fie cuviincioase, neclevetitoare, cumpatate, credincioase intru toate. Diaconul sa fie barbat al unei femei, sa-si chiverniseasca bine casa sa si pe copii sai ( ITimotei 3,8-12)(…) Sfantul Ioan Gura de Aur zice ca marele Arhidiacon Stefan a fost cel dintai dintre diaconii laesi. Fiind plin de Duh Sfant, el predica Sfanta Evanghelie cu mare zel si cu mare inflacarare si facea mari minuni in popor, caruia nu-I puteau sta impotriva vrajmasii Crucii lui Hristos.Iata ce vorbeste despre viata lui Sfantul Asterie al Amasiei:” Stefan este cel care ne-a chemat astazi la acesta praznuire…
Nimeni inainte de Stefan nu si-a varsat sangele pentru Evanghelie…dupa cum Cain , ucigasul de frate, a fost primul care a facut inceputul uciderii pe pamant, Stefan cel prea fericit a fost primul care a sfintit prin patimile sale evlavioase pamantul, cu propriul sau sange; barbat posterior timpurilor apostolice dar cel dintai prin faptele sale cele de barbatie.” (…)…Stefan a luat cununa muceniciei inaintea tuturor sfaintilor, primul care s-a luptat cu diavolul, primul care l-a invins, imitand pe David., chiar daca l-a imitate  in sens invers. David a biruit pe Goliat cu pietre ( IRegi 17,32-52 ), tot cu pietre si Stefan l-a biruit pe diavolul; cel dintai prin pietrele ce le-a aruncat, celalalt prin pietrele cu care era lovit. Pe cand marele Stefan propovaduia cuvantul Domnului cu mare indrazneala si “ era plin de har si de putere si facea minuni mari in popor, s-au ridicat asupra lui unii iudei din sinagoga ce se chema a libertinilor si a cirinenilor si a alexandrinilor si a celor din Cilicia si din Asia, certandu-se cu Stefan si nu puteau sta impotriva intelepciunii si aduhului cu care el vorbea ( Fapte 6,8-10) Atunci au pus martori mincinosi ca sa spuna ca l-au auzit hulind impotriva lui Moise, a lui Dumnezeu si a Legii, zicand ca Iisus Nazarineanul va strica locul acesta si va schimba datinile pe care ni le-a lasat noua Moise. Si uitandu-se la dansul toti cei ce sedeau in sinedriu au vazut fata lui ca o fata de inger. Atunci arhiereul a zis : Adevarate sunt acestea ? Iar SFantul Stefan s-a sculat in picioare si a tinut un putenic cuvant de aparare in fata tuturor, zicand :” Barbati frati si parinti, ascultati ! Dumnezeu slavei s-a aratat parintelui nostru  Avraam cand era in Mesopotamia, mai inainte de a locui el in Haran.  Si a zis catre el : Iesi din pamnatul tau si din rudenia ta si vino in pamantul pe care ti-l voi artata.(…)
Si aratand despre legamantul dintre Dumnezeu si Avraam, cei cei 12 patriarhi, robia Egiptului, despre scoaterea poporului din robie prin profetul Moise, ratacirea evreilor in pustiul Sinai, Tablele Legii, inchinarea la idoli, intrarea in pamantul fagaduintei, a vorbit apoi despre Isus Navi, Davis, Solomon care a zidit templul din Ierusalim, la urma a zis cu glas ca de inger :” Voi cei tari in cerbice si netaiati imprejur la inima si la urechi, voi pururea stati impotriva Duhului Sfant; precum parintii vostri asa si voi ! Pe care dintre prooroci nu i-au prigonit parintii vostri si au ucis pe cei ce au vestit mai inainte sosirea Celui Drept, ai Carui vanzatori si ucigasi v-ati facut voi acum ? Voi, care ati primit Legea intru randuieli de la ingeri si n-ati pazit-o ! Iar ei, auzind acestea se framantau de manie si scrasneau din dinti impotriva lui. Iar Stefan, fiind plin de Duh Sfant si privind la cer, a vazut slava lui Dumnezeu si  pe Iisus Hristos stand de-a dreapta lui Dumnezeu si a zis : Iata , vad cerurile deschise si pe Fiul Omului stand de-a dreapta lui Dumnezeu ! Iar ei , strigand cu glas mare, si-au astupat urechile si au navalit asupra  lui. Si scotandu-l afara din cetate il bateau cu pietre. Iar martorii si-au pus hainele la picioarele unui tanar numit Saul. Si-l bateau cu pietre pe Stefan care se ruga si zicea : Doamne Iisuse Hristoase, primeste duhul meu ! Si ingenunchind a strigat cu glas mare: Doamne, nu le socoti lor pacatul acesta ! Si zicand aceasta a adormit ( Fapte 7,51-60) Asa s-a savarsit cel dintai martir al Bisericii lui Hristos marturisind pe Dumnezeu si rugandu-se pentru iertarea ucigasilor  sai ! (…) Dupa moartea lui, cativa dintre credinciosi i-au ridicat trupul si l-au inmormantat cu mare evlavie la un loc tainuit, cu toate ca martorii lui il priveau ca o biruinta a vietii aspra mortii, plangand mult dupa el, ca un triumf al crestinismului asupra necredinciosilor. Sfintele lui moaste s-au descoperit  in chip minunat in secolul al V-lea de preotul Luchian, care a scris istoria acestei mari descoperiri. El a aratat ca Sfantul Stefan a fost ingropat la doua mile de Ierusalim, prin ingrijirea si cheltuiala lui Gamaliil.
Dupa descoperirea moastelor, acestea au fost duse la Constantinopol unde a fost ridicata o frumoasa biserica in cinstea Sfantului Stefan, in care au fost asezate spre inchinare.In tara nostra Sfantul Apostol si Arhidiacon Stefan s-a bucurat de o mare cinstire. In numele lui s-au ridicat mai multe biserici, iar in randul credinciosilor sunt numerosi care ii poarta numele.(…) Sa invatam de aici ca fara iubire crestina, fara smerenie adanca si fara jertfa martirica nu ne putem mantui. Intai Dumnezeu ne-a iubit pe noi pacatosii, ca apoi sa-L iubim si noi pe El. Intai El a venit la noi, ca apoi sa ne urce pe noi la El , in cer. El a rabdat intai moarte de cruce, ca apoi si noi sa indraznim a-L marturisi si a rabda toate pentru Dumnezeu, pentru dobandirea vietii vesnice. De la nastere pana la cruce viata lui Hristos pe pamant este singurul si devaratul model de traire duhovnicesca si de jertfa divina pentru mantuirea lumii. Deci, daca El ne-a iubit intai, datori suntem si noi sa-L iubim din inima pe pamant. Daca El s-a smerit pentru noi si a rabdat moarte de ocara pentru iertarea si rascumpararea noastra, cum am putea noi fugi de necazuri, de ispite, de suferinta si de rele patimiri pentru Hristos ? Cine se poate mantui fara necazuri si jertfa ? Caci una este calea mantuirii. Aceasta pe care ne-a aratat-o Hristos si pe care au mers sfintii Lui. Adica dragostea desavarsita, iertarea, smerenia, rabdarea, rugaciunea, milostenia si apoi jertfa cea mai de pe urma, cand plecam la Domnul sa luam plata ostenelilor dupa faptele noastre.
Sfantul Apostol Stefan, cel dintai martir al Bisericii lui Hristos, este primul model de jertfa crestina pentru toti. Sa traiesti pe pamant crestineste, sa marturisesti cu viata si cuvintele tale pe Hristos, sa rabzi greutatile si ispitele pamantesti cu tarie si nadejde, sa te rogi neincetat sis a fii lovit de moarte de catre fartii ati, iar tu sa-ti dai duhul zicand: Iarte-le lor, Doamne, pacatul acesta, ca nu stiu ce fac ! Cine dintre noi poate face ceea ce a facut Sfantul Arhidiacon Stefan ? Cine mai iarta astazi pe fratele sau, care nu numai ca-I rapeste averea si cinstea, dar fra sa-l si ucida ? Ca daca noi ne certam si ne uram de moarte, numai pentru un cavant, pentru o mica jignire sau un lucru pamntesc, care moare odata cu noi, apoi cum vom putea ierta pe cel care vrea sa ne ia si viata ? Intr-adevar a slabit dragostea aceea sfanta, curate, deplina si dezinteresata dintre noi oamenii. Ne-am dezvatat de a ierta pe aproapele, de a-l iubi si de a-i cere iertare noi mai intai, ca apoi sa ne ierte si el, caci atunci cand iertam din inima si ne smerim noi mai intai in fata lui, atunci Duhul Sfant ii inmoaie inima ca sa se smereasca si el si sa ne ierte. Deci sa pasim intai noi spre fratele nostrum, sa facem noi primul pas de iertare si indata se va smeri si el si ne va ierta. Dupa Mantuitorul, Sfantul Apostol Stefan ne este cel mai bun exemplu. Nu avea mai mult de 30 de ani, dar inima lui era plina de credinta si ardea pentru dragostea lui Hristos. Pe acesta credinta curata in Hristos s-o pastram si noi, chiar cu pretul vietii. Pe aceasta dragoste sfanta si desavarsita s-o cerem de la Dumnezeu pentru noi si urmasii nostri.
Odata cu cinstirea Sfantului Apostol Stefan, cinstim astazi si pe Sfantul Stefan cel Mare, domnul Moldovei, care odihneste la Manastirea Putna. El a fost cel mai mare domn si aparator al crestinatatii pe pamantul tarii noastre. El si-a iubit tara lui Moldova, poate ca nimeni altul. Aceasta o dovedesc cele aproape cele 50 de razboaie de aparare pe care le-a purtat impotriva paganilor si a celor ce voiau sa ocupe Moldova. Dar Stefan cel Mare a iubit  in acelasi timp pe Dumnezeu ca putini altii. Credinta lui tare si iubirea de Dumnezeu sunt neintrecute de alti domni pamanteni. Aceasta o dovedesc cele aproape 50 de manastiri si de biserici zidite de el, care impodobesc Moldova noastra. Sa ne aducem aminte astazi si de jertfa marelui domn Stefan Voda al Moldovei, precum o facem si in ziua sa de praznuire de peste an, la 2 iulie. Fie ca jertfa si rugaciunile Sfantului Apostol si Arhidiacon Stefan si jertfa lui Stefan cel Mare sa ne intareasca dragostea de Hristos si dreapta credinta sis a nu ajute pe calea mantuirii. Amin “
Nota: Fragment preluat din cartea " Predici la Marile Praznice si la sfintii de peste an " autor Parintele Cleopa Ilie

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu