"Pentru a ne pastra pacea sufleteasca trebuie sa intram mai des in noi insine si sa ne intrebam : unde sunt ? " Sfantul Serafim de Sarov


Faceți căutări pe acest blog

joi, 30 august 2012

Lavra Tolga !

 
 
 
 
 
 
 
 
 

In 1609 in timpul unui asediu al unei ostiri polono-lituaniene, au fost macelariti 46 de calugari nevinovati. In amintirea jerfei lor, s-a ridicat in anul 1893 acest paraclis chiar pe locul gropii comune. 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Aici la Tolga pelerinii mai vin si pentru Sfatul Ignatie Briancianinov a carui moaste facatoare de minuni odihnesc, intr-o frumoasa racla de aur. Sfantul Ignatie a fost unul dintre cei mai luminati ierarhi ai Rusiei pravoslavnice, dovada nenumaratele sale carti, adevarate tratate de asceza si mistica ortodoxa. 
 

                                                         Slava Tie Doamne, slava Tie !
 
Nota:
Obarsia acestei frumoase manastiri se situeaza devreme, in anul 1314, cand ierarhul Trofin (canonizat de Biserica Rusa ) a poposit pe malul opus al Volgai. Noaptea, in cort, are o videnie in care i se arata Maica Domnului cu Pruncul sub forma unei icoane, scaldata in lumina. Arhiereul paraseste discret tabara, trece fluviul in mod miraculos, pasind peste apele intunecate si viguroase, gaseste icoana si hotaraste ca pe acel loc va ridica o manastire de calugari. Icoana (cinstita la 8 august) s-a dovedit facatoare de minuni, fiind tinuta la mare evlavie si astazi. Numele de Tolga i se trage de la un mic afluent al Volgai. Redeschisa in urma politicii de Perestroika a lui Mihail Gorbaciov in anul 1987 la 7 decembrie , manastirea (acum de maici) are o istorie exceptionala. Maica stareta Varvara conduce acum o obste de 126 de calugarite, care dupa redeschidere au muncit pe branci pentru recuperarea patrimoniului, pentru resfintirea bisericilor, pentru reamenajarea intregii incinte. In anul 1988, pe 13 iunie, o copie a celebrei icoane a fost adusa la Tolga, iar in 1993 - cu ocazia praznuirii aparitiei icoanei - o noua si mare minune a avut loc. Gheorghi, un baietel de numai 11 ani, de loc din Volgograd, a inceput sa mearga, in fata tuturor celor din biserica. Copilul suferea de o veche si severa forma de dizabilitate locomotorie. Maicile intocmesc liste amanuntite cu marturii si declaratii ale minunilor petrecute in manastirea lor.
Date de contact
Adresa: 150037, Rusia, or.Iaroslav
loc. Tolga, mănăstirea
Tel. тел. (0852) 55-24-08, 55-25-08, 38-00-55
Адрес: 150037, Россия, г. Ярославль,
место Толга, монастырь
Телефон тел. (0852) 55-24-08, 55-25-08, 38-00-55

Aceste fotografii au facute cu ajutorul lui Dumnezeu , a Maicii Domnului si a sfintilor Lui, in luna iulie a anului 2012.



marți, 28 august 2012

Taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul !



Pe  data de 29 august, praznuim taiererea capului Sfantului Ioan Botezatorul .Sfantul Ioan s-a nascut in cetatea Orini . Fiu al Elisabetei si al preotului Zaharia, este cunoscut sub denumirea de "Inaintemergatorul Domnului " , pentru ca a anuntat venirea lui Hristos.Zaharia, tatal sau, era preot al Legii Vechi, din neamul lui Abia, iar mama lui era din neamul lui Aaron si erau rude cu Sfintii Ioachim si Ana. In timp ce Zaharia slujea la templu in Ierusalim, Arhanghelul Gavriil i-a vestit ca Elisabeta va naste un fiu la batranete si se va chema Ioan dar pentru ca Zaharia s-a indoit de aceasta veste, a ramas mut pana ce Elisabeta a nascut. Prorocul Maleahi il vesteste ca fiind "Ingerul Domnului" care avea sa-I pregateasca calea. El este ultimul din prorociiVechiului Testament , care face legatura cu Noul Testament. Primele cuvinte ale Sfantului Ioan Botezatorul  au fost :
 "Pocaiti-va, ca s-a apropiat imparatia cerurilor" (Matei 3, 2). Tot asa a inceput si Hristos Domnul Evanghelia Sa. Primele cuvinte pe care le-a rostit la Capernaum cand a iesit sa propovaduiasca sunt acestea: "Pocaiti-va, ca s-a apropiat imparatia cerurilor " (Matei 4, 17).
Din Evanghelie cunoastem ca Irod, la un ospat prilejuit de sarbatorirea zilei de nastere, a poruncit taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul, la cererea Irodiadei. In acea vreme, Sfantul Ioan era intemnitat in castelulul lui Irod de la Maherus. Sfantul Ioan il mustrase pe Irod pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era sotia fratelui sau. In ura ei de moarte, Irodiada a sfatuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase si placuse oaspetilor si indeosebi lui Irod, sa ceara de la acesta capul Botezatorului ca rasplata.
 Pentru ca se temea ca Botezatorul ar putea invia daca trupul ar fi fost ingropat alaturi de cap, Irod nu a dat ucenicilor decat trupul sfantului, care a fost ingropat in Sevastia. Capul a fost ingropat de Irodiada in curtea sa, la mare adancime. Potrivit traditiei, Sfanta Ioana, femeia dregatorului lui Irod, este cea care a luat capul Sfantului Ioan Botezatorul din curtea Irodiadei si l-a ingropat la Ierusalim, in muntele Eleonului, intr-un vas de lut. Aceasta e socotita cea dintai aflare a sfantului cap. Capul Sfantului Ioan Botezatorul a fost prezent aici pana in vremea Sfintilor Imparati Constantin si Elena, cand, prin doi monahi, cinstitul cap a ajuns la Emesa, in Siria, la un olar.
In anul 453, episcopul Uranie al Emesei, l-a asezat in biserica din aceasta cetate. Aceasta este socotita a doua aflare a cinstitului cap al Botezatorului.In vremea luptei impotriva sfintelor icoane, capul Sfantului Ioan a fost ingropat la Comane, de unde a fost adus in Constantinopol, de catre Sfantul Ignatie (860), in vremea imparatului Mihail. Aceasta este cea de-a treia si cea din urma aflare a cinstitului cap.
In timpul cruciadelor, latinii au luat din Constantinopol, in anul 1204, o parte din capul Sfantului Ioan Boteazatorul si l-au dus in Franta, asezandu-l intr-o biserica din Amiens, unde se afla si astazi.In amintirea taierii capului Sfantului Ioan Botezatorul,  Biserica Ortodoxa , a randuit ca ziua de 29 august sa fie zi de post aspru.Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul este ultima mare sarbatoare din anul bisericesc care se incheie pe data de 31 august. Pe 1 septembrie incepand un nou an bisericesc.

luni, 27 august 2012

Binecuvantati si nu blestemati !


“Apostolul Pavel, gura lui Hristos ne-a lasat o mare porunca inteleapta si mantuitoare  “ binecuvantati si nu blestemati “ ( Romani 12,14 ). Adica , din gura noastra sa nu iasa cuvinte amare, blesteme, jigniri care-l ranesc pe aproapele,pe fratele nostru ,ci numai cuvinte de binecuvantare. Asa cum stim, blestemul este un cuvant foarte greu si numai cand il aude cineva se tulbura.
 De obicei , il auzim rostit de catre parinti fata de copiii lor si , in special de catre mame. In mania lor, in enervarea crunta, ele pronunta foarte usor blestemul sub diferite forme, lucru care le invinovateste foarte mult inaintea lui Dumnezeu. Desigur si din partea copiilor exista vinovatie, adica neascultare,nesupunere, lipsa de respect, purtare urata, dar aceasta nu-I indreptateste pe parinti sa-si blesteme copiii. Din experienta vietii vedem ca de multe ori blestemele parintilor, si ale mamelor in special, s-au concretizat in dreptul copilului, caruia I se intampla ceva rau. Aceasta inseamna ca, de obicei, mania este pe buna dreptate, pentru ca niciodata o mama nu se va porni impotriva fiului ei, daca acesta nu a savarsit ceva rusinos.In loc insa sa se manie, sa blesteme, sa-l trimita pe fiul ei acolo unde nu are indreptatire, sa rosteasca cuvinte dure si nevrednice de o mama crestina, ar trebui sa ingenuncheze mereu si sa se roage in toata vremea lui Dumnezeu,cu lacrimi, ca sa-I daruiasca fiului ei pricepere,luminare, respect si ascultare.
 Cine o indreptateste pe o mama sa-l trimita pe fiul ei la diavolul? Vrajmasul poate la un moment dat sa faca ascultare de cuvantul mamei, sa vina intr-adevar la fiul ei si sa-l indraceasca. Cand copii sunt trimisi la diavolul, la vreme de manie si furie, este foarte firesc ca el sa-I intarate pe copii sa devina si mai rai. Acest lucru o enerveaza pe mama mai mult si, astfel, lucrurile se tin lant, avand drept urmare vinovatia mamei inaintea lui Dumnezeu prin blestemele ei si inrautatirea starii copiilor din cauza raului adus de anatema. Mamele in special trebuie sa inteleaga ca acesta obisnuinta este foarte rea si ca trebuie sa aplice cealalta metoda , pe care am pomenit-o mai sus. Astfel vor implini cu dreptate datoria lor de mame crestine fata de fiii daruiti lor de Dumnezeu.
Aplicand aceasta metoda, copii trebuie povatuiti cu iubire, invatati sa se roage si indemnati sa mearga la biserica, sa invete purtarea cea buna prin exemplul personal.Astfel cu mai putina osteneala, copii vor gasi drumul cel drept al mantuirii si aceasta ii va ajuta in viata ca sa devina oameni folositori lor insisi si semenilor, prin inbunatatirea starii lr duhovnicesti. Avem multe exemple cand blestemul unei mame s-a implinit si a facut mult rau copilului. Va voi povesti ceva referitor la aceasta. Odata Dumnezeu mi-a indreptat pasii pe o insula a Greciei pentru Sfanta Spovedanie. Intr-un sat, am intalnit o mama si pe nora ei tanara, care amandoua erau imbracate in negru si pe dinauntru si pe din afara, adica si la suflet si la imbracaminte. Tineau doliu pentru ca fusese ucis fiul mamei si barbatul nurorii ei tinere. Ce se intamplase insa ? Mama acesta, cand fiul ei era mic si nu asculta , luand pe furis arma unchiului lui si mergea la vanat, ii spunea continuu:” :” Fiule , nu te mai duce la vanatoare , pentru ca stii ca unchiul tau nu te lasa, sa nu patesti ceva rau         ! si multe altele. Copilul insa nu asculta, lua pusca pe furis, pleca si uita sa se mai intorca. Intr-o zi cuprinsa de teama, mama i-a zis :” Fiule daca nu ma asculti si ma necajesti mereu, de pusca sa mori “.
 Si cuvantul care i-a iesit din gura s-a implinit. Anii au trecut, fiul ei s-a casatorit si ,intr-o zi , a plecat la vanatoare si nu s-a mai intors. Mama avand mustrari de constiinta si aducandu-si aminte de ceea ce spusese, lucru care o chinuia, a plecat dupa-amiaza infricosata, a alergat prin munti, dar unde sa-l gaseasca? S-a intors , ca se innoptase,si in zori a plecat din nou in munti. Cautandu-l , a intalnit cainele lui care a dus-o la copilul ei mort. Din ceea ce s-a constatat, acesta a vrut sa se urce pe o stanca si acolo I s-a intors teava, din greseala a apasat pe tragaci si s-a sinucis. Mama si nora s-au imbracat in negru impreuna cu rudele si asa cum se tine la sate, din ignoranta si inselaciune diavolesca, daca moare cineva napraznic, timp de sase luni sau un an, sigur nu stiu,credeau ca nu trebuie sa mearga la biserica. Aceasta este lucratura diavolului, ca omul indoliat sa fie lipsit de mangaierea lui Dumnezeu. Demonul ii inchide pe oameni in casa, ii izoleaza acolo, le urzeste mii de ganduri si la sfarsit, de multe ori, acestia se sinucid. Concluzia este ca , atunci cand blestemul acesta greu a fost spus fiului la o varsta mica, a gasit aplicare, s-a concretizat cand acesta s-a marit. Asa se intampla si in multe alte situatii.
 De aceea trebuie sa luam bine seama la ceea ce spunem, pentru ca de multe ori, cuvantul greu nu se pune in aplicare atunci cand se rosteste, ci el se seamana si poate sa rasara la timpul hotarat de Dumnezeu. Blestemul este un pacat foarte greu ce poate provoca rau nu numai celui care I se adreseaza, ci de multe ori si celor care-l rostesc. Blestemul care iese din gura si nu gaseste loc potrivit se intoarce la cel care l-a trimis. Cand blestemul este nedrept , raul se intoarce la cel care l-a rostit. De aceea trebuie intotdeauna sa binecuvantam, adica, de pe buzele noastre sa nu iasa decat cuvinte frumoase si astfel, nu vom mai cadea in acest mare pacat al blestemului. Cel mai bun mod de a opri acest pacat atat de obisnuit si care impovareaza in special pe mame este rugaciunea. (…) Bunul Dumnezeu sa arunce mila si lumina peste noi toti, ca sa ne pocaim si sa ne bucuram in Imparatia Lui. Amin “
Nota:
Staretul Efrem Filotheitul  " Mestesugul mantuirii "

Staretul Efrem Filotheitul !


Iubitii mei fii,

"Din adancul sufletului  ma rog bunatatii lui Dumnezeu sa va randuiasca mantuirea. Asa cum iarna aduce zapada care acopera iarba, insa n-o usuca, ci mai mult , o pastreaza si o inviaza primavara, cand neaua piere si aceasta devine infloritoare, la fel se intampla si in lupta duhovnicesca. Iarna ispitelor si a grijilor vietii vine sa inghete zelul duhovnicesc. Fiecare fortare duhovniceasca insa, care are drept scop ajutorul duhovnicesc, raspandirea samantei, a cuvantului lui Dumnezeu, pe care cu harul Lui ii slujim ca niste robi nevrednici, viaza iarba duhovnicesca, adica zelul nevoitor pentru marea mantuire, pentru dobandirea Imparatiei lui Dumnezeu.(…) Pentru a ne gastiga mantuirea, va trebui sa ne punem viata in ordine, pentru acolo unde este randuiala este pacea si Dumnezeu.
Neoranduiala si confuzia sunt lucrarea diavolului.Ca sa intram in randuiala trebuie sa urmam indrumarile parintelui duhovnicesc. Fiecare om pacatos care s-a bucurat de marea binecuvantare, ca sa vina la doctorul fara de arginti care se numeste Sfanta Spovedanie, va trebui sa tina indrumarile si regulile impuse de duhovnic ca sa se indrepteze, sa pastreze si  sa-si intareasca sanatatea sufleteasca.Un doctor consulta bolnavul, pune diagnosticul,ii da medicamentele si indrumarile medicale,pe care acesta trebuie sa le pastreze cu sfintenie, ca sa dobandesca vindecarea. Si precum neglijarea cea mai mica a acestei prescriptii medicale aduce dupa sine lipsa rezultatului asteptat al vindecarii, tot asa medicul duhovnicesc da reteta duhovnicesca pentru vindecare, si credinciosul este dator sa tina regulile si randuielile. Acestea sunt rugaciunea, mataniile, studiul,in special, al Noului Testament si al intregii Sfintei Scripturi.
Noul Testament este harul cel nou al lui Hristos si binecuvantarea intregii Sfintei Treimi, in timp ce Vechiul Testament este doar o umbra. In continuare, vorbim despre post si ganduri.Pe acestea sa nu le primim, ci sa le alungam pe loc, de la nastere, pentru ca daca le lasam vor naste multe buruieni, care, de cele mai multe ori, sunt adanc inradacinate, iar omul sangereaza si, de obicei, aduc cancerul.Dumnezeu ne-a invrednicit sa ne sculam unii de dimineata, altii in zori, si altii mai tarziu. Primul lucru pe care il avem de facut, grija principala, izvorata din indatorirea crestineasca si nevoia sufletesca pentru mantuire, este sa ingenunchem, sa inaltam mainile noastre catre Dumnezeu si sa ne rugam. Cat de frumoase sunt rugaciunile Bisericii noastre, atat de diferite de cele ale vietii! “ Sculandu-ne din somn cadem catre Tine, Bunule, si cantare Iti aducem Tie, Puternice, impreuna cu ingerii”. Deci , dupa ce ne-am sculat si am cazut la bunatatea lui Hristos, trebuie sa-I multumim ca ne-a invrednicit sa trecem cu bine vremea noptii.
Somnul este o imagine a mortii, pentru ca adormim si nu stim unde ne aflam timp de mai multe ore, si iarasi ne ridicam si devenim oameni vii, cu constiinta. Dupa ce am multumit lui Dumnezeu din toata inima ca ne-a facut vrednici sa vedem lumina zilei, sa-L rugam sa ne ierte pacatele. Sa ne rugam pentru vrajmasii nostrii, pentru cei care ne batjocoresc, ne osandesc, ne alunga si ne indeamna la pacat. Acesta este primul lucru pe care trebuie sa-l facem, pentru ca daca nu iertam, nici Dumnezeu n-o va face cu noi. Aceasta este iubirea cea mai vie fata de aproapele, atunci cand cineva se roaga pentru altul din toata inima, nu din obisnuinta, ca asa zice Dumnezeu, ci din suflet. Sa iertam si sa iubim pe vrajmasi, care, in definitiv sunt binefacatorii sufletului nostru. Cel care ne ispiteste, ne osandeste, ne produce o stare nefericita devine instrumentul diavolului, pe de o parte, si al lui Iisus , pe de alta parte.Sfintii Parinti spun ca el este instrumental lui Iisus, cel care ne arde egoismul si mandria, ca sa primim vindecarea. Cei care ne lauda, desigur sunt vrednici de cinste pentru ca poarta iubirea lui Hristos. Acesta , insa , ne zice :” Daca iubiti pe cei care va iubesc ce folos veti avea? Aceasta fac si pacatosii si vrajmasii, si primii si ultimii. Eu insa va zic : iubiti pe vrajmasii vostri , pe cei care va fac rau, care va prigonesc si va pun la chinuri.”  Pentru ca Dumnezeu , Parintele ceresc asa face, rasare soarele si ploua peste cei drepti si peste cei nedrepti, peste cei rai si peste cei buni. El este Acelasi pentru toti si face acestea fiilor Lui,care-L iubesc din tot sufletul si celor care-L blesteama si se arata necredinciosi fata e El. Nu face exceptie cu nici unul, ca nici un om sa n-aiba raspuns de aparare. Asa si noi rugandu-ne pentru acei oameni, pe de o parte, ne indreptatim inaintea lui Dumnezeu, iar pe de alta parte ii ajutam sa se lumineze, pentru ca este posibil ca ei sa nu-si aminteasca de Dumnezeu, sa nu faca rugaciune, nici chiar cruce. Cine ii va ajuta pe acestia?
Asadar au nevoie absoluta de rugaciunile noastre, ca Dumnezeu sa-I ierte si sa-I sfinteasca si , in acelasi timp, ii vom ajuta sa vina la pocainta. Mare lucru este iubirea aceasta ! Sfintii Parinti ne spun ca , daca vrei sa-I faci rau vrajmasului tau, trebuie sa te rogi pentru el, pentru ca rugaciunea ta Il va forta pe Dumnezeu sa intervina dupa dreptatea Lui, iar tu vei fi indreptatit prin iubirea ta. Femeile sa se roage pentru barbatii si copiii lor, asa barbatii pentru femei si copii, acestia pentru parinti, si asa uniti in rugaciune, sa propasim in viata duhovnicesca.Rugacinea sa o facem dimineata, impreuna cu metaniile pe care duhovnicul ni le-a randuit si , daca suntem sanatosi, sa facem chiar mai multe. Matania inseamna inchinarea inaintea lui Dumnezeu, lucru pe care vrajmasul noastru diavolul, nu-l face, nu-si pleaca capul, nu ingenunchiaza , nu se inchina. Toti oamenii lui Dumnezeu se inchina Lui si-l urasc pe diavol, de aceea mataniile au o mare importanta. Putinele matanii pe care le batem se aduna incet la Jertfelnicul din ceruri si , cand vom urca la cele de sus, le vom gasi inmultite. Acestea ne va ajuta in raspunsul de aparare din ceasul infricosator cand vom fi judecati. Deci sa facem rugaciunea noastra dimineata , asa cum suntem datori, pentru ca ea ne v-a lumina ziua, si vom pleca la munca, la scoala, sau in calatorie altii.
Nu trebuie sa-L uitam niciodata pe Dumnezeu si , rugandu-ne dimineata, primim harul Lui, puterea, binecuvantarea , pe ingerul nostru  si inaintam prin truda zilei. Deci sa ne amintim mereu de El cu “ Doamne Iisuse Hristoase, miluieste-ma “. Pomenindu-L si cerand iertare, Dumnezeu ne va invrednici sa ajungem cu bine la casa noastra. Treburile noastre cer luare aminte. Acolo unde lucram multi oameni spun “ verzi si uscate” , cuvinte urate, pentru ca sunt patimasi si nu iau seama la nimic altceva, decat la cele trecatoare, vremelnice, la placerile vietii. Omul care se roaga nu i-a aminte la acestia, nu se face partas si nu-I urmeaza, ci simte mila si se roaga pentru ei, ca Dumnezeu sa-I lumineze si sa nu mai traiasca intr-o asemenea atmosfera inabusitoare, ci, odata sa vina la curatire, la ziua si la aer curat.(…) In ceasurile zilei si ale noptii sa deschidem Noul Testament si sa citim cel putin un capitol. Sfantul Ioan Gura de Aur spune ca diavolul fuge din casa in care este Sfanta Scriptura.  Zilele , anii, si veacurile trec ca umbra si fiecare dintre noi mergem spre sfarsit. Viata fiecarui om este o carte si fiecare zi o pagina. Toate cartile au un sfarsit, ca si viata omului. Si cand viata se incheie, atunci se deschide aceasta carte inaintea lui Dumnezeu, si pe baza celor scrise acolo, omul va fi judecat. Sa ne rugam cat putem ca atunci cand plecam din acesta viata sa nu avem pacate mari si grele, ci cat mai putine si neinsemnate. Mijloacele Bisericii, Liturghiile dumnezeiesti, parastasele, rugaciunile de dezlegare, milosteniile si atatea altele ne vor ajuta foarte mult, astfel incat pacatele cele mici pe care le avem, pentru ca nimeni nu este fara de pacat, sa se bucure de iertarea lui Dumnezeu, fara primejdie.Cele care pun in pericol imediat mantuirea noastra sunt pacatele noastre in numar foarte mare. Cand , ducem , insa , o viata cumpatata, pacatele acestea lipsesc din viata omului. (…) De aceea vizitele la medicul duhovnicesc, sub orice forma ( Sfanta Spovedanie in principal ), ne ajuta direct sa pastram sanatatea sufleteasca, lucrul cel mai pretios din lume. Lumea intreaga nu are valoarea unui suflet nemuritor, pentru ca aceasta va trece, dar sufletul niciodata. Un tropar al Bisericii noastre vorbeste despre priveghere. Acesta se canta in fiecre zi la slujba miezonopticii, in Biserica , in special la manastiri.”
Iata Mirele vine in miezul noptii si fericita este sluga pe care o va afla priveghind, iar nevrednica este aceea pe care o va afla lenevindu-se”. Privegherea este cea care il tine pe om in stare de trezvie si doar cel care se afla in acesta stare se pazeste, ia aminte la calea lui si are caderi mai putine. Cel care traieste fara luare aminte cade usor si sufera rani a caror cauza de cele mai multe ori este neglijenta fata de indatoriri.Neluarea aminte este un semn ca zelul s-a molesit. Un parinte ne spune ca Dumnezeu n-are nevoie de rugaciunile noastre, de matanii, de metanii, de postiri, de toate acestea, dar in lipsa lor noi suntem cei care permitem intrarea duhurilor rele in sufletul nostru. Cand omul nu-si ia medicamentele , ingaduie bolii sa revina mai cu putere.
Noi, lipsindu-ne de indatoririle noastre, ingaduim diavolilor sa intre , sa se amestece din nou in viata noastra, sa ne deschida ranile, plagile, durerile, sa ne puna in primejdie. De aceea n-avem voie sa fim neglijenti pentru ca nu stim daca maine va mai fi pentru noi o zi. Nici o clipa nu este in stapanirea noastra, toate sunt trecatoare, nesigure, si viata, si parintii , si toate rudele, sanatatea, banii si tot ceea ce avem, le putem pierde intr-o clipa. Lucrul cel mai sigur este moartea care ne urmareste la tot pasul. Nici un om de pe pamant nu poate sa evite acest pod care ne trece dincolo, in viata cealalta si trebuie sa ne preocupe foarte serios. Sanatatea , banii si copiii, alte lucruri ne preocupa foarte serios si le dam o importanta mare, ne ostenim pentru a le avea, dar ar trebui, cel putin in aceeasi masura, sa ne intereseze si lucrul cel mai sigur , moartea, cea care ne duce direct la Dumnezeu.  Domnul a zis :” Am iesit de la Tatal Meu si am venit in lume, iar las lumea si Ma intorc la Tatal ( Ioan16,28) Aceeasi cale va urma si sufletul omului.
Este stiut faptul ca omul este un ipostas compus din suflet si trup. Sufletul omului, care a fost creat de Dumnezeu prin Fiul si Duhul Sfant, dupa moarte se va desparti vremelnic de trup si va merge la Dumnezeu. Dupa A Doua Venire, trupul va invia, sufletul se va uni cu el si omul se va arata intreg inaintea judecatii infricosatoare a lui Hristos, ca sa fie judecat. Sa ne nevoim cu toata puterea sufletului nostru, in lumina cereasca a Evangheliei, pentru Imparatia Cerurilor, ca sa fim aflati intr-o stare morala buna in acel ceas infricosator. Nu l-am trait si doar cine a facut-o poate sa marturiseasca despre seriozitatea acestui lucru. Toti vom trece prin acesta poarta stramta si pe aceasta punte a suspinelor, de aceea avem nevoie de curatenie. Sufletul nostru va trebui sa dobandesca trasaturile de fiu al Tatalui ceresc, altfel, daca nu le are pe acestea, le va avea pe ale diavolului. Deci sa ne curatim pe noi insine cat putem de mult si sa ne punem in ordine gandurile ce pot deveni cauza caderii din harul lui Dumnezeu. Domnul ne-a spus ca un gand razlet al unei patimi rele ne arata vinovati, si multi oameni , prin cugetele lor, au pierdut Imparatia Cerurilor.
Domnul cunoscand aceasta slabiciune, a sadit lumina si leacuri tamaduitoare la radacina raului. Aceasta radacina sunt cele 5 simturi care alimenteaza intelectul si inima. Ochii dezvolta imaginatia, iar diavolul misca ochii sufletului sa ia seama la ceea ce prezinta acest fotograf rau. Astfel inima devine atat de murdara, incat Hristos nu mai poate sa vina sa locuiasca in ea. Domnul a zis in predica de pe munte :” Fericiti cei curati cu inima, ca aceia vor vedea pe Dumnezeu ( Mtei 5,8) . Deci inima necurata nu poate sa-L vada pe Hristos, El nu apare ca ceva sensibil,ci Se face cunoscut prin iubirea, dragostea, inteleciunea Lui divina, bunatatea , pacea care covarseste toata mintea. Oamenii cred ca pacea inseamna lipsa gandurilor. Este si aceasta o pace, dar Sfintii Parinti cand ne vorbesc de pacea duhovnicesca inteleg arvuna imparatiei cerurilor.
Cu mare grija in suflet va spun ca trebuie sa ne nevoim. Ceea ce ati primt sa nu risipiti, sa nu pierdeti, ci sa pastrati adanc in inima voastra, sa transformati in viata, ca sa aflati folosul si sa gustati frumusetea Imparatiei lui Dumnezeu. Cand dobanditi sanatatea sufletesca, bucuria si multumirea voastra fata de Dumnezeu sa n-aiba limite. Ceea ce vreau sa spun la sfarsit este sa va rog din nou sa pastrati aceste putine lucruri pe care harul lui Dumnezeu ni le-a dat sa le spunem aici. Sa le tineti spre folosul pe care le-ati primt prin taina sfintei pocainte, sa va luptati s-o cresteti si s-o  raspanditi si celor din jur. Iar cand Dumnezeu ne va invrednici sa ne aflam din nou aici, sa va gasim intr-o stare sufletesca mai buna. (…)Ma rog sa inmultiti ceea ce ati primit si sa va rugati pentru noi pacatosii, ca harul Sfantului Duh sa ne tina pe noi smeriti sufleteste si trupeste si sa ne invrednicesca de mantuire spre slava Tatalui si a Fiului si a Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor . Amin"
Nota:
Cuvantarea tinuta la adunarea fiilor duhovnicesti ai Staretului in Canada. Viata in Hristos ( Sfaturi practice despre lupta de zi cu zi ) Staretul Efrem Filotheitul " Mestesugul mantuirii"

marți, 21 august 2012

Arhanghelul Gavriil dand o veste buna !






"Povestirea modului in care a fost conceput Samson este una din cele mai omenesti si emotionanate relatari din Vechiul Testament. Se pare ca  ingerul Domnului a venit special la acele biete femei hartuite, care erau umilite de sterpiciunea lor. Cele mai cunoscute sunt Sarra, sotia lui Avraam, Elisabeta , mama Botezatorului si sotia fara nume a lui Manoe, mama lui Samson. Manoe era din tribul lui Dan si a trait pe vremea cand “ fii lui Israel au facut iarasi rele inaintea ochilor Domnului si i-a dat Domnul in mainile Filistenilor pentru patruzeci de ani “ ( Jud.13,1 ). Sotia lui Manoe, ni se spune, era stearpa. Si ei, femeie trista si umilita , i-a aparut ingerul si i-a promis un fiu puternic in tarie si fapte. Cu ce bucurie i-a sunat in urechi o asemenea veste si cat de repede i-a batut inima! In Orient, a fi stearpa era un adevarat blestem si nu rareori femeia era “ repudiata “ de sotul ei. Trebuie sa fi fost absolut de necrezut in acea vreme sa-I fie promis un eliberator Israelului si inca datorita unei asemenea femei ! In povestea lui Samson exista un sens puternic al destinului.
Chiar inainte de nasterea lui, el a fost ales sa devina unul dintre cei mai mari eroi ai Israelului, care, in ciuda slabiciunii sale omenesti, trebuia sa duca razboiul impotriva Filistenilor aproape singur, ca sa zicem asa, lipsit de ajutor. Povestea lui Samson incepe cu un oaspete sosit pe neasteptate la mama sa. E intr-adevar o relatare frumoasa si , pentru scopurile noastre , merita s-o povestim textual :
” Odata s-a aratat ingerul Domnului femeii si i-a zis : “ Iata tu esti stearpa si nu nasti; dar vei zamisli si vei naste fiu; si nu se va atinge briciul de capul lui, pentru ca pruncul acestea va fi chiar din pantecele mamei sale nazireu al lui Dumnezeu si va incepe sa izbaveasca pe Israel din mana Filistenilor “. Si a venit femeia si a spus barbatului sau zicand : A venit la mine un om al lui Dumnezeu, a carui infatisare era ca infatisarea unui inger al lui Dumnezeu, foarte luminos; nici eu nu l-am intrebat de unde este si nici el nu mi-a spus numele sau. Dar mi-a zis : Iata ai sa zamislesti si ai sa nasti un fiu; asadar sa nu bei vin si sichera si sa nu mananci nimic necurat, caci copilul chiar din pantecele mamei si pana la moarte va fi nazireu al lui Dumnezeu. “ ( Jud.13,3-7 ). Partea cea mai emotionanta a acestei istorisiri este modul in care parintii primesc mesajul, modul in care isi impartasesc bucuria si grija. Naturaletea relatiilor intre parinti in devenire ai lui Samson si inger este incantator de simpla si plina de prospetime. Manoe este nelinistit la inceput auzind aceste vesti; poate era un pic gelos pe sotia lui, si astfel l-a rugat pe Dumnezeu sa-l mai trimita o data pe mesagerul sau.
“ Atunci Manoe s-a rugat Domnului si a zis : “ Doamne , fa sa vina iarasi pe la noi omul lui Dumnezeu pe care L-ai trimis Tu, si sa ne invete ca sa facem cu copilul care se va naste “! Si a ascultat Dumnezeu glasul lui Manoe si a venit ingerul iarasi la femeie , cand era la camp, insa Manoe, barbatul ei nu era cu dansa. Dar femeia a alergat indata si a vestit pe barbatul sau, zicandu-I : “ Iata mi s-a aratat omul cel ce a venit atunci la mine”. Si s-a sculat Manoe si s-a dus cu femeia sa si a venit la omul cela si a zis catre el “ Tu esti oare omul Acela care ai vorbit cu femeia ? “ Iar ingerul i-a raspuns :” Eu ! Si a zis Manoe : “ Asadar , daca se va implini cuvantul tau, cum se ne purtam cu copilul acesta si ce sa facem cu el ?” Iar ingerul a zis : “ Sa se pazeasca el de toate cele ce am spus femeii….” ( Jud.13,8-13). Profunda dorinta a tatalui de a fi condus de Dumnezeu in cresterea copilului sau este una pe care toti parintii ar face bine s-o imite. E bine cand un parinte devine constient de nevoia  de Dumnezeu  intr-o obligatie atat de lunga si de placuta. De a-si creste fii si fiicele. Astazi, ca si atunci , in acele vremuri indepartate, ingerul lui Dumnezeu este aproape de noi si de copiii nostrii, chiar daca adesea nu suntem constienti de acest fapt. “ Ingerul a zis catre Manoe: “ Desi ma vei opri eu nu voi manca painea ta; dar de voiesti sa faci ardere de tot Domnului, atunci adu-o”. Si nu stia Manoe ca acesta

este ingerul Domnului. Si a zis Manoe catre ingerul Domnului :
“ Cum iti este numele ? Ca sa te marim cand se va implinii cuvantul tau”. Zis-a ingerul catre el :” La ce ma intrebi tu de numele meu ? Ca el este minunat”. Atunci a luat Manoe un ied si prinos de paine si le-a adus Domnului pe o stanca. Si a facut Acela minunea pe care au vazut-o Manoe si femeia sa. Cand a inceput sa se inalte flacara de pe jertfelnic  spre cer, ingerul Domnului s-a ridicat cu flacara de pe jertfelnic. Vazand aceasta, Manoe si femeia lui au cazut cu fata la pamant. Si s-a facut nevazut ingerul Domnului de Manoe si femeia lui. Atunci a inteles ca acela fusese ingerul Domnului. Si a zis Manoe catre femeia sa : “ De buna seama avem sa murim, caci am vazut pe Dumnezeu !” ( Jud.13,16-22). Revelatia adevaratei personalitati a ingerilor le-a venit ca un fulger: intr-adevar o flacara ce arde cu dragostea curata a lui Dumnezeu. Chiar daca ingerul nu si-a divulgat numele , putem banui ca este Gavriil, “ Omul lui Dumnezeu”- trimisul special al Domnului. Caci pe masura ce inaintam, vom realiza ca niciodata nu putem sti numele unui inger, ci doar sa-i aflam identitatea in conformitate cu functia sa specifica.
Nu este surprinzator ca un cuplu simplu si umil, care a fost chemat de Dumnezeu sa ia parte la un asemenea mister, era plin de uimire si spaima, dar in afara de aceasta, logica femeii si , mai presus de toate, profunda ei credinta a prevalat asupra oricarei cereri inoportune pentru o descoperire viitoare si , in mod implicit, ea s-a inchinat milostivirii lui Dumnezeu, Care S-a dezvaluit pe Sine. Manoe se gandise ca vor muri cu siguranta in urma viziunii, dupa cum am aratat , dar , din nou , nevasta lui il convinge imediat astfel :
“ Daca Domnul ar voi sa ne omoare, n-ar fi primit din mainile noastre arderea de tot si prinosul de paine si nu ne-ar fi aratat toate acelea si nu ne-ar fi descoperit acum aceasta “ . Si a nascut femeia un fiu si i-au pus numele de Samson.Si a crescut copilul si l-a binecuvantat Domnul” ( Jud.13,23-24). Si dupa cum s-a aratat, Duhul Domnului l-a vizitat prima oara pe fiul acestei femei fara nume, in Tabara lui Dan. Gandindu-ne la conceperea si vocatia lui Samson, ne putem intreba de cat timp trebuie sa fost nevoie pana omul sa intelega ca Dumnezeu doreste binele nostru  in orice clipa, ca ingerii Sai sunt intotdeauna la indemana sa ne ajute, sa ne calauzeasca, sa ne inspire si sa ne sustina. “ Dupa Dumnezeu pe tine te-am luat de la Dumnezeu folositor, povatuitor, ajutator si aparator, preasfinte ingere. Pentru acesta, nu inceta, te rog, povatuindu-ma, indreptandu-ma si invatandu-ma sa fac cele cuvioase si sa-mi luminezi mintea, pana ce ma vei infatisa mantuit inaintea lui Hristos” ( Canonul ingerului Pazitor, Cantarea VIII, Tropar I ).
Nota:
 Text preluat din  "Sfintii Ingeri " autoare Principesa Ileana a Romaniei

vineri, 17 august 2012

Sarbatoare minunata !




                                   












Slava Tie , Doamne , slava Tie !

Nota:
Fotografiile de mai sus au fost facute pe data de 1 august 2012 cu prilejul praznuirii aflarii moastelor Sfantului Serafim de Sarov pe stil vechi.
Rusia, Diveevo

joi, 16 august 2012

Pilda de viata crestin ortodoxa !

"O tanara profesoara, cu vizibile veleitati de tendinte liberale, explica micutilor ei elevi faptul ca ea este atee si-i intreba daca nu cumva sunt si ei. Nestiind de fapt ce-i ala un ateu si dorind sa fie si ei ca si profesoara lor,micutii isi ridicasera manutele in aer.Dar iata si o exceptie. O fetita pe nume Maria nu se lua dupa multime, si nu ridica mana. Profesoara observand-o o intreba de ce s-a decis sa fie diferita.
 – Pentru ca nu sunt atee. Profesoara o intreba din nou: -Dar tu ce esti ?
– Sunt crestin ortodoxa. Putin deranjata profesoara se inrosi. O intreba, totusi, de ce este crestina.
–Ei bine, am fost crescuta sa-L cunosc si sa-L iubesc pe Domnul Iisus Hristos. Bunicii au fost crestin ortodocsi, mama este crestin ortodoxa, la fel si tata, asa sunt si eu.
Profesoara s-a infuriat : - Asta nu este un motiv. Spuse ea in gura mare. Ce-ar fi fost daca maica-ta ar fi fost o idioata si la fel si taica-tu ? Ce ai fi tu atunci ? Fetita tacu putin si zambind finut ii zise : - Atunci ..as fi atee! "
Nota:
Fragment preluat din cartea "Despre caderea Protoparintelui Adam, pacat, moarte si inviere" autor Sfantul Inocentiu, Arhiepiscopul Odesei

joi, 9 august 2012

Biserica de pe sangele varsat !



Biserica Invierii Domnului cunoscuta sub denumirea de "The Church of the Savior on Spilled Blood" anume "Biserica Mantuitorului pe sangele varsat " este una din marile biserici ortodoxe din Rusia - Sankt Petersburg. Biserica mai este cunoscuta si cu numele de Catedrala Invierii lui Hristos - numele ei oficial. Numele acesteia face referire la sangele lui Alexander II al Rusiei, care a fost asasinat, in acel loc la data de 13 martie 1881.



                                            
                                                   

                                   
                     Interiorul este decorat elaborat, cu peste 6.000m2 de mozaic.









                                                              

                                                   
              Slava Tie Doamne, Slava Tie !
                                                  
Nota:
Aceste fotografii au fost facute cu ajutorul lui Dumnezeu si a Maicii Domnului in luna iulie a anului 2012.

luni, 6 august 2012

Rugaminti !

"Stapane, Doamne, Iisuse Hristoase, Tu esti ajutorul meu si in manile Tale sunt ; ajuta-mi si nu ma lasa sa-Ti gresesc, ca sunt ratacit ! Nu ma lasa sa umblu dupa voia trupului meu si nu ma trece cu vederea, ca sunt bolnav, Doamne ! Tu cunosti ce-mi este de folos. Nu ma lasa sa pier pentru pacatele mele ! Nu ma parasi, Doamne, nici nu Te departa de la mine, ca spre Tine am nadajduit ! Invata-ma sa fac voia Ta, ca Tu esti Dumnezeul meu ! Vindeca-mi sufletul, ca am gresit Tie ! Mantuieste-ma pentru mila Ta, ca inaintea Ta sunt toti cel ce au necaz pe mine ! Alta scapare n-am, Doamne, fara numai pe Tine ! Sa se rusineze dar, toti cei ce se scoala asupra mea si cei ce cauta sufletul meu ca sa-l piarda ! Ca numal Tu singur esti puternic, Doamne, intru toate, si a Ta este slava, in vecii vecilor. Amin.