Sfantul Nicodim de la Tismana !

“ Astazi este a doua zi de Craciun. Nasterea Domnului veseleste toata lumea crestina, caci astazi Fiul lui Dumnezeu, Fiul Omului se naste, ca sa izbaveasca neamul omenesc din robia diavolului si a pacatului.Pentru aceea se bucura toata faptura de intruparea lui Hristos; pentru aceea ingerii canta impreuna cu oamenii si toate bisericile crestine salta de veselie duhovnicesca. Caci prin Hristos intrupat ne impacam din nou cu Dumnezeu, ne izbavim de moarte, ne impartasim de darul Duhului Sfant, primim prin botez harul mantuirii. Astazi adoua zi dupa Nasterea Domnului, praznuim soborul Maicii Domnului. Astazi laudam cu ingerii, nu numai pe Hristos care S-a nascut pe pamant pentru noi, ci si pe Fecioara Maria care L-a nascut din Duhul Sfant. Si daca se cuvine lauda unei fecioare ca si-a pazit trupul curat, apoi se cuvine lauda cat mai multa Fecioarei Maria, care a nascut pe Fiul lui Dumnezeu fara de pacat. Si daca se cuvine lauda unei mame care naste un copil pe lume,oare cu cat mai presus se cuvine lauda Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, care s-a invrednicit sa nasca, nu un om, nu un inger, ci pe Iisus Hristos, Mantuitorul lumii ? Deci sa laudam impreuna pe Mantuitorul si pe Maica Domnului, rugatoarea si mijlocitoarea noastra inaintea Preasfintei Treimi.

Astazi, la 26 decembrie ,Biserica Ortodoxa mai cinsteste pe Cuviosul Nicodim cel Sfintit de la Tismana, un mare organizator al monahismului romanesc in nordul Olteniei din secolul XIV. Iata, pe scurt viata lui. Sfantul Nicodim de la Tismana era de neam macedo-roman. El s-a nascut la Prilep, in nordul Serbiei, prin anul 1320, intr-o familie aleasa de parinti credinciosi, care erau rude cu Stapanitorii Serbiei. Dupa ce a invatat carte in patria sa, a intrat de tanar in cinul calugaresc, la manastirea Hilandar din Sfantul Munte Athos. Acolo a deprins in putina vreme toata nevointa duhovnicesca, cunostiinta Sfintei Scripturi si mestesugul luptei cu gandurile si duhurile cele nevazute. Apoi s-a ostenit cativa ani ca sihastru intr-o pestera din apropiere, rabdand grele ispite la diavol. Ajungand duhovnic vestit in tot muntele, a fost ales egumen al manastirii Hilandar, unde aduna o obste mare de calugari din toate tarile ortodoxe, caci era mare dascal al rugaciunii si duhovnic cu viata sfanta. Pentru acesta il cautau multi calugari si credinciosi ca sa capete binecuvantare,sanatate si cuvant de folos. Dornic de mai multa liniste si instrainare, Cuviosul Nicodim paraseste Muntele Athos si se retage la sud de Dunare, unde intemeiaza doua mici sihastrii monahale – Vratna si Manastirita. In urma unui semn dumnezeiesc vine in Tara Romanesca cu cativa ucenici, sub domnia lui Vlaicu Voda ( 1364-1377 ), si intemeiaza cateva manastiri in nord-vestul Olteniei. Prima manastire intemeiata de Cuviosul Nicodim a fost Vodita, nu departe de Turnu Severin, cu hramul Sfantul Antonie cel Mare.

Apoi a infiintat manastiile Motru si Visina , pe valea Jiului. Dar, vazand ca se aduna multi ucenici in jurul lui, Cuviosul Nicodim a gasit o mica sihastrie pe valea paraului Tismana, pe care o mareste si astfel, intre anii 1377-1378, intemeiaza Manastirea Tismana cu hramul Adormirea Maicii Domnului. Timp de peste 20 de ani,cat a fost staret aici, Sfantul Nicodim a format o obste de zeci de calugari, dintre care unii sihastreau in padurile neumblate din muntii Tismanei. Insusi Cuviosul Nicodim se retragea, in posturi, in anumite zile,intr-o pestera mica sapata de el in stanca deasupra manastirii, care se vede pana astazi. Prin anul 1395 marele staret trece in Transilvania cu cativa ucenici si intemeiaza manastirea Prislop, apoi se reintoarce la Tismana. Astfel vestea faptelor si a vietii sale plina de sfintenie a ajuns in toate tarile din imprejurimi si multi veneau la Manastirea Tismana sa-l vada, sa primesca sanatate, caci avea darul vindecarii de boli, si sa-I ceara cuvant de folos sufletesc. In vremea ceea Biserica Serbiei fiind in cearta cu Patriarhia de Constantinopol, Sfantul Nicodim de la Tismana a fost rugat sa mijlocesca pentru impacare. Deci,plecand cuviosul la patriarh impreuna cu ucenicii sai Isaia si Partenie, indata a facut pace si unire intre cele doua biserici, caci avea in inima lui darul lui Dumnezeu si toti se cucereau de intelepciunea si blandetea cuvintelor lui. Ajungand la adanci batraneti, in anul 1406, la 26 decembrie, Cuviosul Nicodim cel Sfintit s-a mutat cu pace la viata cea vesnica, lasand staret la Tismana pe ucenicul sau , Agaton. Cinstitele lui moaste au fost asezate in biserica, in mormantul dinainte pregatit de el. Mai tarziu moastele Cuviosului Nicodim au fost scoase din mormat si sezate intr-un sicriu, in naosul bisericii, spre inchinarea credinciosilor. Dar,dorind unii sa-I  ia moastele de la Tismana Cuviosul Nicodim s-a aratat noaptea in vis egumenului si i-a poruncit sa-I aseze moastele intr-un loc tainuit, in munte, si numai un deget de la mana dreapta sa-I lase in biserica, spre mangaierea fratilor. Cu timpul s-a pierdut taina acesta si nimeni nu mai stie unde se afla moastele Cuviosului Nicodim.V-am istorisit pe scurt viata Sfantului Nicodim de la Tismana. Despre el sa stiti, ca a fost un calugar cu viata sfanta si ca a organizat mai multe manastiri din Oltenia, intemeind in unele viata de obste cu randuiala ca la Sfantul Munte Athos. Apoi sa nu uitati ca manastirea Tismana este si astazi tot asa de renumita si frumoasa ca in trecut, si in ea se lauda neincetat Dumnezeu, Maica Domnului si Cuviosul Nicodim. Aici se nevoiesc calugarite iubitoare de Hristos si multe suflete se linistesc si se intaresc in credinta in aceasta manastire.

Caci manastirile sunt oaze duhovnicesti si scoli de evlavie ortodoxa pentru toti fii neamului noastru romanesc. Noi nu putem trai fara Hristos, fara Biserica, fara sfinti si fara manastiri. De aceea nu este tara crestina cu mai multe asezari monahale ca Romania. Nu sunt munti, dealuri, si vai impodobite cu manastiri si schituri mai frumoase ca la noi. Nu stim crestini mai evlaviosi, mai blanzi si mai iubitori de Hristos ca in tata noastra pe care ne-a dat-o Dumnezeu din mosi –stramosi. De aceea ne sunt atat de dragi si frumoase sfintele noastre manastiri. De aceea le vizitam, ne inchinam si poposim cate o zi sau o noapte in linistea lor duhovnicesca. De la Tismana pana la Putna, de la Manastirea Bodrog-Arad pana la marea lavra de la Neamt, de la basilicile vechi din Dobrogea pana in nordul Maramuresului, intalnim numeroase manastiri si schituri. Acestea sunt perle ale neamului in care se slaveste Dumnezeu si se cinstesc sfintii Lui, in care se roaga cuviosii calugari si se mangaie atatia credinciosi din satele si orasele noastre. Pastrati aceasta legatura sacra dintre sate si manastiri, dintre credinciosi si monahi, dintre traditia ortodoxa strabuna si prezent. Dumnezeu ieri si azi este acelasi in veci, spune Sfantul Apostol Pavel. Cinstiti comorile neamului si locasurile lui Dumnezeu in care sfintele rugaciuni se savarsesc neincetat si in care se pastreaza moastele multor cuviosi. Amintiti-va de Sfintii nostril Parinti care s-au nevoit in ele.Amintiti-va de smeritii nostri rugatori care, lasand toate, si-au luat crucea si au urmat lui Hristos. Ei n-au adus Domnului aur, smirna si tamaie, ca magii de la Betleem, ci s-au daruit ei insisi cu totul lui Hristos, inchinandu-I inimile, sufletele , dragostea si credinta lor. Dar nici credinciosii nostri de la sate si orase nu sunt mai putini vrednici de cinstire. Dumneavoastra purtati gruel si zaduful vietii in lume. Dumneavoastra aduceti lui Hristos , care S-a facut prunc pentru noi, copii frumosi si impreuna cu ei dragostea, blandetea si dreapta-credinta pe care o pastrati cu atata jertfa de doua mii de ani. Dumneavoastra va osteniti pentru familie, pentru Biserica si pentru tara. Deci bucurati-va,ca  Dumnezeu ne iubeste ! Bucurati-va ,ca Fiul lui Dumnezeu S-a facut prunc pentru noi ! Iata astazi ne-am inchinat la pestera din Betleem. Impreuna am adus daruri, adica rugaciuni, cantari si colinde pruncului Iisus care sta culcat in iesle. Impreuna am laudat azi pe Maica Domnului si pe Sfantul Nicodim de la Tismana. Fie ca smeritele noastre daruri de astazi sa ni le primeasca Fiul lui Dumnezeu, Care S-a nascut din Fecioara Maria, pentru mantuirea noastra si a toata lumea. Amin 

Nota: Fragment preluat din cartea " Predici la Marele praznice si la sfintii de peste an " de Parintele Cleopa Ilie