Chipul este bland dar intentia perfida si inselatoare !

Din toata inima am scris aceste cuvinte . Le-am scris pentru pentru ca vad cum ierarhi slujesc cu ereticii, ierarhi care dau mana cu papa si nu il afurisesc pentru toata erezia ce o propovaduieste, ci il slavesc si se gudura pe langa el ca fiind “ salvatorul”  tuturor oamenilor, ierarhi care impartasesc cu sfintele taine eretici, ierarhi care au picat din adevar dar vorbesc despre adevar inseland poporul si lumea simpla care merge la biserica, cu farmecul cuvintelor lor. Am scris si pentru ca intalnesc crestini ,care, sunt deja amagiti de acesti eretici , slugarnici ai satanei, crestini care din pacate cred si marturisesc cu gura lor idei eretice si total absurde cum ar fi : “ ca acesti ierarhi cunosc adevarul, dar accepta ecumenismul si-i primesc in bisericile noastre Ortodoxe pe catolici si se roaga impreuna cu ei , toate acestea, ca sa nu si-i puna in cap, dar ei de fapt sunt adevarati “ ortodocsi harnici “ ai Bisericii noastre Sfinte. Cum se poate face o fapta buna in Hristos care se cladeste pe o incalcare a Sfintelor Canoane sau pe o murdarie ? Nu se poate acest lucru si aceasta au marturisit-o Sfintii lasandu-ne si noua cei de astazi cuvantul lor ,tocmai pentru a lua aminte si a fi treji la tot ceea ce se intampla, ca sa ne putem pastra pana la capat, cu ajutorul lui Dumnezeu sansa de mantuire.

"Exista un duh care colida Europa si lumea in general, un duh proteic care-si schimba infatisarea si discursul de fiecare data si care ataca din toate partile lumea crestina.Chipul lui in general este balnd, dscursul lui este atragator, dar intentia lui este perfida. Acest duh poate sa vorbeasca despre familie cu cuvinte frumoase, dar intentia lui este de a distruge familia. Poate sa vorbeasca despre Biserica, plin de dragoste pentru toate bisericile, un fel de sincretism religios, dar dorinta lui este de a spulbera Ortodoxia in primul rand. Poate sa vorbeasca despre tara si despre patrie ca despre ceva pe care incearca sa le sustina, dar intentia lui este de a distruge si patria si Biserica. Acest duh se numeste ecumenism ! Tot acest discurs frumos si cu fete multiple nu are decat un singur scop: distrugerea natiunilor, desfintarea Bisericii Ortodoxe in special si instituirea unui grup de conducatori, unsi nu stiu de cine, care sa induca tuturor natiunilor ideile lor, sa le incorseteze in anumite tipuri sociale, politice si religioase in care ei sa fie mereu de fata.

Sa nu ne lasam amagiti! Traiesc in mijlocul acestor emitatori ai discursului prolific si proteic care cutreiera lumea. Ii cunosc pe toti. Nu au nici o intentie buna cu Biserica noastra ! Sub iubirea hristica, sub pacea lui Hristos, ei ascund intentii perfide. De aceea am venit aici , sa va spun : Nu va lasati ademeniti ! Am observant o puternica tendinta ecumenista in interiorul Bisericii Ortodoxe, foarte puternica, incepand de sus pana jos. Ati auzit cu totii de Taize…Acolo a fost centrul acestei miscari distrugatoare a Ortodoxiei. Acolo a fost centrul New-Age-ului. Acolo intr-un cadru asa, foarte mistic, aparea fratele Roger, imbracta in alb ca un papa, ca Hristos, acolo copii stateau cu picioarele sub ei si se leganau in ritmul unor melodii..Acolo nu mai era nimic sfant, sau totul era “ sfant “ ! Iar pe de alta parte, in New-Age-ul acesta despre care va vorbesc nu exista nimic care sa aiba valoare absoluta. Dorinta lor este sa distruga toate elementele de credinta, toate elementele morale, toate elementele de sange pe care ne-am bazat, pentru ca - zic ei –  “ nu exista nimic adevarat in chip absolut. Adevarul e acela pe care il am eu. Si in cazul acesta nu-i pot spune aproapelui meu : “ Gresesti !” , cand greseste . Nici el nu-mi poate spune ca gresesc, pentru ca suntem entitati absolute, avem parerile noastre care sunt absolute, dar in fata celorlalti ele nu mai inseamna nimic ! “ Jocul acesta de ascundere a adevarului este o perfida inventie a satanei !

 Astazi ne-am obisnuit cu toate ereziile. Asa ne-am obisnuit cu ele, incat nu se mai tulbura nimeni de nici o erezie noua care apare. Nu se mai tulbura nici de homosexuali, nu se mai tulbura nici de “ Codul lui da Vinci” .Ne-am obisnuit cu raul.Aceata este partea cea mai grea pentru societatea noastra. Ne-am obisnuit cu raul in asa masura, incat nu-l mai sesizam.Aceasta a ajuns situatia noastra morala, in momentul de fata, in lume. Orice erezie care apare, in primul rand isi castiga prezenta in cetate prin legea murdara a societatii. Toate societatile contemporane au legi murdare. Toate sunt antihristice, toate sunt pentru distrugerea morala, pentru izolarea individului, pentru dezbinarea lui, pentru a face din el un sclav, o rotita a Guvernului. Indiferent unde este, in cea mai mare democratie! Toate acestea incet-incet ne-au obisnuit cu raul. Astazi nimeni nu mai striga ca se intampla asa sau ca se intampla asa, sau ca Iisus este batjocorit, sau ca toata credinta noastra este transformata intr-un fel de joc murdar. Crestinii sunt inapoiati mintal fiindca cred in Iisus Hristos. Nu avem alta credinta, spun cei de azi, decat credinta care este palpabila: avem dreptul la bucuria vietii acesteia ,fara frau!

Dincolo de toate meritele Sfantului Imparat Constantin, el a fcaut un lucru pe care noi astazi il calcam : a taiat erezia din radacina. Atat de puternica a fost aceasta taiere, incat dupa Sinod,in cateva luni de zile Arie a disparut. Astazi ereticii infloresc, intra in palatele patriarhale, se duc la Sfantul Munte, merg la Constantinopol si oriunde, si toti ii primesc, pentru ca ei vorbesc in numele unei iubiri universal, o iubire fara chip. Imi aduc aminte ca Petre Tutea spunea: “ Cand ii aud pe umanistii acestia vorbind despre dragostea extraordinara pe care o poarta tuturor oamenilor, zis asa : daca unul dintre ei ar fi fost pus intr-o celula cu trei oameni pe care zice ca ii iubeste, in trei zile i-ar fi strans de gat!” Pentru ca una este iubirea umanista si alta este iubirea lui Hristos, adica sa iubesti pe vrajmasul tau, sa binecuvintezi pe cei ce te bleastama, sa te rogi pentru cel care iti face rau. Aceasta este iubirea crestina. Nu este adevar in iubirea umanista, nu e adevar in iubirea ecumenista.

In Pateric e urmatoarea povestioara frumoasa : la un calugar foarte duhovnicesc a venit diavolul sub chip de om si i-a spus : “ Tu esti calugarul cutare ? Da eu sunt. “ Mincinosul ala de calugar? “ Da eu sunt . “ Desfranatul de calugar ?” Da. “Lacomul ?” Da. “ Mincinosul care propovaduieste cuvantul lui Dumnezeu, dar nu il implineste ? “ Da, eu sunt Acela. “ Tu este calugarul cutare , ereticul ? Nu. Asta nu ! Pana acolo! A acceptat tot ce il injosea pe el, dar cand a fost vorba de erezie, a spus nu. Pana acolo poate sa mearga toleranta. Cand trece de Dumnezeu si de adevarul credintei, ea devine o siluire a adevarului si a sufletului nostru. Sfintii Parinti au stabilit in Sinoade toate lucrurile care astazi sunt calcate in picioare. In hotararile Sinoadelor ecumenice toaate au fost prevazute : erezii,ecumenism,tot ceea ce se intampla astazi,negarea lui Dumnezeu, desfranari publice, transformarea unor vicii si a unor perversiuni in virtuti, adica sa te declare mandru ca esti gay, sau cam asa ceva. Toate acestea sunt prevazute. Nu este nici un pacat care sa nu fi fost prevazut de Sinoade, despre care ele zic : cine face lucrul acesta este un eretic, cade din credinta, din Biserica. Chiar ierarhii nostril si-au pierdut simtul unei demnitati crestine, care este incalculabil mai mare decat orice demnitate umana.Se pun sub atasamentul si sub carma cate unuia sau altuia dintre puternicii zilei. M-a tulburat foarte mult lucrul acesta. Inca nu i-am scris Patriarhului Teoctist, dar o sa-I scriu mai traziu, pentru ca intr-o discutie pe care am avut-o cu Prea Fericirea Sa, i-am spus asa : “ Preafericite, Dumnezeu mi-a dat un dar . Mi-a dat draul suferintei si prin suferinta m-am inteleptit. Nu m-am inteleptit cat ar fi trebui dupa suferinta prin care am trecut, dat atata intelepciune cata mi-a dat-o Dumnezeu ma face sa ridic cuvantul oricand pentru Hristos, pentru Biserica si neamul meu”. Si acum va trebui sa vorbesc, pentru ca daca tac inseamna ca voi fi ca toti ceilalti. Pentru ca toleranta are o limita : pana la credinta, pana la Dumnezeu. De aici incolo nu se mai ingaduie. Toti ierarhii stau tacuti, ca asa a venit vremea, ca daca zici ceva, nu intri in Europa! Ca si cum Europa ar fi paradisul !Nu intri in Europa ? Foarte bine. Daca nu intri in Europa, sa stii ca intri in Rai. Acolo te primeste Dumnezeu. Asa, umbli cu toate stricaciunile lumii acesteia…

Icoana postata alaturi de text  se numeste " Hristos Veghetorul" . El cu adevarat vegheaza si vede tot ceea ce se intampla in lume. Dupa cum un rar ierarh Ortodox spunea nu demult intr-o frumoasa predica si citez cuvintele lui : " fratilor toti murim, dar conteaza cum murim, caci unii mor eretici iar alti mucenici " sa nu uitam ca nu exista gand al vietii noastre pe care El sa nu il stie si fapta sa nu o vada.

Nota : Fragment preluat din cartea " Cuvinte vii " autor Parintele Gheorghe Calciu