"Doamne binecuvanteaza pe vrajmasii mei ! Si eu ii binecuvantez si nu-i blestem ! Vrajmasii m-au impins si mai mult spre Tine, in bratele Tale, mai mult decat prietenii.
Acestia m-au legat de pamant si mi-au rasturnat orice nadejde spre pamant. Vrajmasii m-au facut strain fata de imparatiile pamantesti si un locuitor netrebnic, fata de pamant. Precum o fiara prigonita, asa si eu, prigonit fiind, in fata vrajmasilor, am aflat un adapost mai sigur, ascunzandu-ma sub cortul Tau, unde nici vrajmasii, nici pretenii, nu pot pierde sufletul meu.
Doamne, binecuvanteaza pe vrajmasii mei ! Si eu ii binecuvantez si nu-i blestem. Ei au marturisit in locul meu pacatele mele in fata lumii. Ei m-au biciuit, cand eu m-am crutat de biciuire. Ei m-au chinuit atunci cand eu am fugit de chinuri.
Ei m-au hulit atunci cand eu m-am magulit pe mine insumi.
Ei m-au scuipat atunci cand eu m-am mandrit cu mine insumi.
Cand eu m-am facut intelept, ei m-au numit nebun.
Cand m-am facut puternic, ei au ras de mine ca de un pitic.
Cand am vrut sa conduc pe oameni, ei m-au impins inapoi.
Cand m-am grabit sa ma imbogatesc, ei m-au smucit inapoi cu mana de fier.
Cand m-am gandit sa dorm linistit, ei m-au trezit din somn.
Cand mi-am zidit casa pentru viata lunga si linistita, ei au rasturnat-o si m-au izgonit afara.
Intr-adevar vrajmasii m-au dezlegat de lume si mi-au prelungit mainile pana la vesmantul Tau.
Binecuvanteaza Doamne pe vrajmasii mei!
Binecuvanteaza-i si-i inmulteste ; asmute-i si mai mult impotriva mea, ca fuga mea spre Tine sa fie fara de intoarcere; ca sa se rupa nadejdea mea in oameni ca panza de paianjen; ca smerenia sa imparateasca deplin in inima mea; ca inima mea sa devina mormantul celor rele.
Ca toata comoara mea sa o aduni in ceruri. Ah, de m-as elibera odata de autoamagire, care m-a incalcit intr-o mreaja cumplita a vietii inselatoare !
Vrajmasii m-au invatat sa stiu ceea ce putini stiu in lume : ca omul nu are pe pamant vrajmasi afara de sine insusi. Doar acela uraste pe vrajmasi , care nu stie ca vrajmasii nu sunt varjmasi, ci prieteni severi.
De aceea, Doamne, binecuvanteaza pe prietenii si pe vrajmasii mei ! Sluga blestema pe vrajmasi caci nu stie, iar Fiul ii binecuvanteaza caci stie. Fiul stie ca vrajmasii nu pot sa se atinga de viata Lui.
De aceea El paseste liber intre ei si se roaga lui Dumnezeu pentru acestia.
Doamne binecuvanteaza pe vrajmasii mei! Si eu ii binecuvantez si nu-i blestem ! "
Rugaciune a marelui Mitropolit Sarb, Sfantul Nicolae Velimirovici, un martir al comunismului ateist
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu