"Avem cateva cuvantari tinute de Iisus in ultimile zile ale Templului din Iirusalim. Dintre acestea e si pilda lucratorilor ucigasi , care arata coperit istoria trecuta si viitoare a lui Israel.
Firea omeneasca avea rostul sa creasca si in dimensiunea ei spirituala, a cunoasterii si a iubirii lui Dumnezeu.
Acesta era destinul ei pe pamant. Dar via lui Israel se salbaticea, cat Insusi Dumnezeu S-a mirat." Doar vita de soi bun am sadit, cum acum s-a salbaticit si strugurii ei aunt acri ?"
Pentru ca destinele superioare ale neamurilor pamantului sa nu sufere vreo zadarnicire , pentru ca roadele duhovnicesti ale lui Israel sa fie totusi in sensul Providentei , Dumnezeu a trimis neamului acestuia rand pe rand Legea si proorocii.
Dar Israel a afcut din Lege o caricatura , iar pe prooroci i-a scos afara din vie si i-a omorat , trimitandu-i inapoi fara roada care trebuiau sa o aduca.
Mai ramanea sa vie Fiul Stapanului lumii.
A venit.
Vorbea cu ei. " Dar lucratorii au zis : acesta este mostenitorul : hai sa-l omoram si mostenirea lui sa ne ramana noua. Si scotandu-l afara din vie l-au omorat. Asa au facut.
De atunci alearga in toata lumea sa cuprinda mostenirea Fiului lui Dumnezeu , silindu-se pe toate caile inchipuite sa descrestineze lumea; sa scoata "definitiv" din natura omeneasca preocuparea spirituala de Dumnezeu.
Numai cat aceasta munca de Sisif , de a nivela la orizontala vietii orice preocuparea mintii omenesti de Cer , se loveste permanent de Piatra unghiulara aruncata pe pamant care , cu cat e izbita mai tare , cu atat ridica in unghi drept spre Cer orice incercare de a o clinti din rostul ei divin.
Totusi iluzia biruintei vor avea-o.
Numai cat strugurii viei vor fi tare salbateci si cu desavarsire acri. Revelatia spune ca Providenta divina va trimite pe rand : secera pentru secerisul pamantului si cosorul pentru via lui.
Strugurii ii va ingramadi " afar din cetate" ( cum au scos si ei pe Iisus afara din cetate) dar in loc de must a iesit sange pana la zabalele cailor , in departari de 1600 de satdii ( Apocalipsa 14, 17-20 )
Pana atunci lucratorii s-au lovit si s-au inpiedicat ei de Piatra de hotar , Hristos ,atunci insa va cadea Piatra peste ei : A Doua Venire a Lui Hristos , in slava si putere mare si va spulbera definitiv pe lucratorii nelegiuirii. Iata o cuvantare profetica in Templul din Ierusalim, o cuvanatre unghiulara.
Cele ascunse in ceata viitorului fiind greu de deslusit, ba si cu multe riscuri, ne indreptam la talcuirea strict duhovniceasca a acestei Pietre unghiulare. Aceasta e o pitar spirituala cu efecte spirituale. Unul din Psalmi ne spune :" Fiica Babilonului, dornica de pusiire, ferice de cel ce-ti va plati tie dupa fapta ce ne-ai facut tu noua; ferice de cel ce va lua si va lovi de Piatra pruncii tai " ( Psalmul 136, 8)
Babilonul se talcuieste de sfintii Parinti : confuzia patimilor, confuzia mintii, iad. Textul se paote citi " Satana, Satana, dornica de pustiire..." Iar pruncii vavilonesti sunt gandurile pacatului, momelele...
Ferice de cel ce se lupta duhovniceste cu gandurile, lovindu-le de Piatra unghiulara a fiintei omenesti : Hristos.
Acesta nu e nicidecum numai razboiul pustnicilor , al smeritei rugaciuni si atentii, ci este al fiecarui crestin.
Ca atare nu reactionezi dupa fire la intamplarile vietii, ci traiesti fiecare clipa dupa Iisus; adevarata noastra fire , icoana, chipul noastru cel adevarat. Intamplarile ce vin , intr-o clipita a lor, sa nu ne gaseasca, sa nu ne prinda traind in neatentie de valoarea clipei, valoarea Vesnicului in clipa, ca altfel in clipa aceea ne trezim expropriati de icoana noastra de oameni dupa chipul si asemanrea lui Iisus.
Nu e aceasta echivalenta cu rugaciunea neincetata?
Modul acesta de-a medita, cu timpul, cu toate clipele lui, venite prin surprindere, scructureaza fiinta noastra pe Piatra unghiulara a divinei prezente.
Asa se pacifica launtric omul , cu pacea pe care numai Iisus o poate aduce.
Mica greutate e ca, pentru a castiga pe Iisus, pe toate celelalte trebuie sa le socotesti "gunoaie" ( Filipeni 3, 8 )."
Prislop, 30 noiembrie 1949
Nota:
Fragment preluat din cartea Parintelui Arsenie Boca " Cuvinte Vii"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu