"Pentru a ne pastra pacea sufleteasca trebuie sa intram mai des in noi insine si sa ne intrebam : unde sunt ? " Sfantul Serafim de Sarov


Faceți căutări pe acest blog

vineri, 8 ianuarie 2010

Maica Domnului



"Dumnezeu dupa Dumnezeu"



'' La capatul unei perioade de oarecare sporire in rugaciunea" Doamne Iisuse Hristoase,miluieste-ma'', brusc mi s-a intamplat ceva ciudat: nu mai puteam rosti absolut deloc aceste cuvinte. Mintea mi se blocase complet!
Pe de alta parte incercand sa fac in schimb rugaciunea "Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu , mantuieste-ma", am constata ca aceasta curgea extrem de usor, aproape de la sine!
Intamplarea m-a problematizat profund, si mi-am amintit ca , pe vremea cand ma aflam in ashramul lui Satyananda din Mongyr, intr-un anumit moment de spaima in fata perfidelor atacuri din partea yoghinilor, ii facusem o fagaduinta solemna Preasfintei Fecioare: '' Maica Domnului, ajuta-ma sa scap de aici si iti voi darui intreaga mea minte.
Ea este a ta, iti apartine".
O rugasem atunci sa-mi pazeasca intotdeauna trupul si mintea de intruziunile magilor si vrajitorilor.
Am simtit asadar ca acel blocaj se datora Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, care imi amintea astfel de datoria implinirii fagaduintei.
I-am povestit totul parintelui Paisie, care mi-a spus: Nu te nelinistii este acelasi lucru....Sa spui de acum "Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, mantuieste-ma". Este acelasi lucru...
Se intelege ca i-am urmat sfatul cu insufletire.

N-a trecut mult timp si Maica Domnului mi-a facut un foarte mare dar.
Intr-o noapte, in vreme ce spuneam rugaiunea stand in picioare sub un maslin, mintea mi-a fost rapita pe neasteptate si am inceput sa va niste imaginiintr-o culoare plumburie, asemanatoare unor fotografii alb- negru. Era ca si cand m-as fi aflat sus, in cerul spiritual. Cu mult deasupra mea am vazut o lumina uriasa, nespus de dulce si desfatatoare, care ascundea "inlauntrul" sau o alta lumina, mai intensa in toate caracteristicile ei, care era insusi inzvorul intregii lumini.
La o oarecare distanta, se aflau in jur mici luminite asemanatoare unor scantei.
S-a nascut in mine simultan siguranta ca era Preasfanta Nascatore de Dumnezeu si ca din ea se revarsa lumina Sfintei Treimi.
Toata lumina Sfintei Treimi trecea prin Preacurata Fecioara si se raspandea apoi catre restul creatiei.
Maica Domnului poseda asadar plinatatea harului lui Dumnezeu.
Era mai presus decat orice alta faptura.
Chiar si arhanghelii, impreuna cu sfintii ingeri, erau inaintea ei ca niste mici scantei, asa cum este lumina unei lumanari in fata soarelui amiezii din timpul verii.
Intre Preasfanta Fecioara si orice alta faptura exista o distanta duhovniceasca de proportiile unui abis.
O astfel de persoana nu mai existase si nici nu va mai exista pana la sfarsitul veacurilor.
Atunci am inteles de ce Sfantul Andrei Criteanul a numit-o "Dumnezeu dupa Dumnezeu", avand in ea toate darurile Treimii....
Vedenia nu cred ca durat mult timp. Aceste evenimente sunt de fapt atemporale , in sensul ca pe durata lor esti scufundat in vesnicie.
Cand am reinceput sa iau act in mod constient de realitatea inconjuratoare, ma aflam in picioare sub maslin si era inca noapte.
Am mers si i-am povestit batranului toate cele intamplate. S-a bucurat si s-a aratat pe deplin satisfacut de interpretarea mea. Am discutat despre tot ceea ce intelesesem in legatura cu persoana sfanta a Nascatoarei de Dumnezeu, si mi le-a confirmat in intregime. Batranul o vazuse de foarte multe ori pe Preacurata fata catre fata, si vorbise cu ea. Atunci mi-a relatat urmatoarea intamplare:
Pe cand eram in Sinai, la Sfanta Epistimi ( o sihastrie aflata sus in munte , la o ora de manastire, unde batranul a vietuit aproximativ trei ani intr-o pestera), am vrut la un moment dat sa ma intorc in Grecia, insa nu puteam rezolva problema documentelor, fapt pentru care m-am necajit mult.
-Maica Domnului , atatia oameni am ajutat in viata, iar acum nu se gaseste nimeni sa ma ajute ?
Indata ce am rostit acestea, a aparut in fata mea Preasfanta Fecioara.
-Nu te necaji, am sa te ajut eu, mi-a spus.
Mi-a luat documentele din mana si le-a ascuns la pieptul ei.
-Si ati plecat, parinte ?
-Ei in cateva zile am obtinut absolut toate aprobarile si m-am intors in Grecia.
-Cum era , parinte, Preacurata ?
-Luminoasa si imbracata in aur"


Nota
Text extras din cartea "Marii initiati ai Indiei si parintele Paisie Aghioritul"

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu