
Faceți căutări pe acest blog
joi, 19 noiembrie 2009
Rugaciune pentru Duhovnic

Icoanele Sufletului ( partea a treia )

Icoana Facatoare de Minuni de la Rarau
Pentru rugaciunile sihastrilor si credinta poporului roman, Bunul Dumnezeu a daruit Manastirii Rarau darul facerii de minuni prin Icoana Maicii Domnului, care, fiind chemata cu credinta mare si smerenie, este grabnic ajutatoare.
M-a ajutat Dumnezeu si pe mine nevrednica sa ajung la Manastirea Rarau ,in muntii Raraului . Cand am ajuns noi , se facuse deja noapte, trecut de 8 , slujba de priveghere deja incepuse. Imi amintesc de momentul cand am intat in bisericuta, era ca si cum incercam sa ma strecor si cu frica sfanta in suflet am cautat un loc cu privirea unde sa ma asez, nici nu am privit inauntrul Bisericii , parca nu indrazneam. Dar cand mi-am ridicat capul, primul lucru pe care l-am privit a fost Chipul Maicii Domnului din Sfanta Icoana.
Sunt momente in viata, cand nu putem sa spunem in cuvinte, ce simtim in suflet. Asa a fost si atunci la Rarau, cand am privit Chipul Ei. Tot ce am trait atunci acolo, e de neexprimat .Toata slujba privegherii am fost ca in transa, eram ca hipnotizata, iar calugarul care a oficiat slujba de priveghere parca tocmai coborase din Pateric. Inalt de 1,90 , ascetic, cu un chip supt , tot invaluit intr-o pelerina neagra in mijlocul palpaitului candelelor,a intunericului cald si a valurilor de tameie, cred ca a fost un soc pentru mine, asa ceva nu mai traisem niciodata pana atunci. Era Lumea rugaciunii si a celor Sfinte.
Cred si o spun din tot sufletul, ca pentru Acel Loc , ar trebui sa-i multumim lui Dumnezeu si Maicii Domnului toata viata, cu multe lacrimi picurandu-ne din sufletele noastre pacatoase.
Istoria Icoanei Maicii Domnului
"In anul 1538, Maica Domnului a facut o minune cu Voievodul Petru Rares, cand acesta a fost indepartat prima data de la domnie. Aflandu-se pe varful muntelui Rarau,Voievodul se gaseste inconjurat de 300 de tatari.Sihastrii care se nevoiau prin acele locuri si care erau luminati de Duhul Sfant, prin Icoana Facatoare de Minuni, vin in ajutorul domnitorului;ingroapa tezaurul grabnic sub Pietrele Doamnei, ii adapostesc sotia si copiii ,il binecuvinteaza si-i prorocesc ca, in curand, cu ajutorul Maicii Domnului, va reveni la domnie...Dupa 5 (1541-1546)ani ,Voievodului i se implineste prorocirea sihastrilor si revine la domnie.
Mutarea Schitului
In anii de staretie ai Parintelui Ieroschimonah Sisoe, la Schitul Rarau, s-a petrecut alta minune(1798). Icoana Maicii Domnului disparea mereu din fata Sfantului Altar,sihastrii gasind-o la iesirea din Biserica. Parintii cu smerenie si cu multa credinta au adus rugaciuni Maicii Domnului, rugand-o sa le descopere taian aceasta. Nu dupa mult timp,Maica Domnului i-a vorbit staretului prin Icoana Facatoare de Minuni, spunandu-i sa mute Schitul dincolo de varful Rarau, pe teritoriul Romaniei, deoarece armata austriaca a generalului Bucow vrea sa-l distruga.
Staretul,impreuna cu soborul,au facut priveghere de toata noaptea,apoi au incarcat pe 30 de aci putina avere a Schitului,care consta in odoare,carti de cult,precum si Catapeteasma, si au pornit sa traverseze muntele. Si, "O minunile Tale, Maica a lui Dumnezeu!", Sfanta Icoana mergea singura prin padure, aratandu-le drumul. Astfel ,vietuitorii schitului au trecut garnita Imperiului fara sa fie observati de granicerii austrieci. Staretul Sisoe mergea inainte si se ruga cu lacrimi la Sfanta Icoana, ca Maica Domnului sa le descopere locul unde sa construiasca Biserica. Dupa un timp, Icoana Facatoare de Minuni s-a oprit intr-o poienita, luminata fiind de Duhul Sfant, iar locul s-a umplut de buna mireasma.
Pe acel loc, parintii sihastrii au inaltat Sfantul Altar.Facand priveghere si Sfanta Liturghie ,au adus multumiri si lauda lui Dumnezeu si PreaCuratei Maicii Sale.Afland de aceasta minune, boierul a venit degraba si cu toata dragostea de cele sfinte, a daruit Sfintei Manastiri 600 de ha de pamant, padure, trei stani cu oi si o moara. La toate acestea s-a adaugat si un bun administrator care aproviziona Sfanta Manastire cu toate cele de trebuinta.
O mare minune care s-a infaptuit dupa ani, indianului Sundar Singh, care a trecut de la budism la crestinism, este ca a vazut, intr-o vedenie, Muntele Rarau ca fiind varful duhovnicesc al lumii. Dar ceea ce vazut Sundar Singh este puterea facerii de minuni a Icoanei Maicii Domnului, rugaciunea de foc si Harul Duhului Sfant, care se pogoara in timpul Sfintelor Slujbe savarsite de sfintitii slujitori preoti si preface Sfintele Daruri in Insusi Trupul si Sangele Domnului nostru Iisus Hristos.
In ziua de 26 iunie 1997 s-a petrecut o alta minune ,din Sfanta Icoana,din gura Maicii Domnului , a inceput sa izvorasca Mir sub forma unor picaturi mici. Aceasta minune reprezinta cuvantul, plin de har si de mireasma Duhului Sfant, cu care Maica Domnului ne vorbeste, se roaga pentru noi si ne binecuvinteaza. Atunci toti au trait momente de neuitat, in timp ce se citea Acoperamantul Maicii Domnului, din ochii tuturor picurau lacrimi duhovnicesti."
Manastirea Rarau va straluci intotdeauna sub Acoperamantul Maicii Domnului, prin Icoana Facatoare de Minuni , care cheama pe credinciosi sa vina la dumnezeiestile slujbe, si sa primeasca binecuvantarile dumnezeiesti.
marți, 17 noiembrie 2009
"Bucura-te Marie"

In cetatea vechii Rome traia un crestin care se numea Ioan, un om foarte evlavios si foarte bogat.
Dupa o vreme acesta a mers la o manastire, a dat toata averea sa acolo si s-a facut monah, rugandu-i pe frati sa-l invete carte. Toti incercau sa-i talcuiasca Psalmii si sa-l invete diferite rugaciuni, dar el nu putea sa invete nimic. Mintea lui era ca un bolovan de care nu se prindea nimic.
Atunci un monah incercat, dupa ce i-a citit diferite rugaciuni, l-a intrebat care dintre toate cele pe care le-a auzit i-au placut mai mult si pe care ar vrea sa o invete. Acela i-a raspuns bucuros:
- Imi place foarte mult: “Nascatoare de Dumnezeu, Fecioara…“
Auzind acestea, fratii s-au straduit cu multa osteneala sa-l invete pe acel monah cantarea Arhanghelului Gavriil…
Intotdeauna se ruga Maicii Domnului cu aceasta cantare, caci ii aducea in suflet multa dulceata si veselie.
Calugarii din manastire l-au poreclit “Bucura-te, Marie”, ceea ce il bucura foarte mult, deoarece considera un lucru de mare cinste sa poarte numele Pururea Fecioarei Maria.
Cand a murit acest fericit, l-au ingropat intr-un loc deosebit, deoarece trupul sau raspandea buna mireasma. Iar aceasta mireasma, pe zi ce trecea devenea tot mai puternica, lucru care ii facea pe monahi sa se minuneze.
Dupa noua zile, cand monahii au mers sa-i faca dupa randuiala Trisaghionul, dupa ce au facut rugaciunea, s-a intamplat o minune care i-a lasat muti de uimire: din mormantul acelui monah rasarise un crin pe ale carui petale era scris cu litere de aur:
“Bucura-te, Ceea ce esti plina de Har, Marie “.
Crinul raspandea o mireasma deosebita si foarte puternica, care nu semana cu mireasma nici unei flori pamantesti.
Atunci egumenul a spus monahilor:
- Din acest fapt minunat ne-am putut da seama ca fratele nostru care a adormit a avut o viata sfanta si o deosebita evlavie catre Maica Domnului.
Dar cred ca ar fi bine sa vedem si de unde iese radacina acestui crin.
Dupa ce au sapat mormantul, au vazut cu totii ca radacina iesea din gura monahului.
Apoi egumenul a poruncit sa deschida si pieptul monahului si au vazut ca radacina iesea din inima sa, in care era pictata icoana Maicii Domnului.
Atunci monahii au luat crinul si sfintele moaste pe care le-au pastrat cu mare cinste in manastire”.
Minunea din Siria

"În decembrie 2004, un arab saudit, musulman, s-a înfăţişat la mai multe agenţii de presa pentru a relata următoarea întâmplare de necrezut, care i s-a petrecut si care i-a schimbat viata.
luni, 16 noiembrie 2009
Parintele Filothei si Sfantul Dimitrie Izvoratorul de Mir

"Am mers la cladirea Administratiei din Tesalonic, spune parintele Filothei, si paseam pe un coridor.Un ofiter turc m-a vazut si m-a intrebat ce caut. I-am spus: Vreau sa vorbesc cu pasa. -Despre ce sa vorbesti?". Am sa-i spun ceva",i-am raspuns."-Eu sunt reprezentantul pasei",i mi zise: Spune-mi ce vrei. Daca esti reprezentantul pasei, spune-mi de ce nu ne lasati sa mergem in Sfantul Munte?" Mi-a raspuns pe un ton aspru: Nu-ti voi da tie socoteala". Atunci i-am zis cu indrazneala:Nu sunteti oameni buni, sunteti nedrepti. De vreme ce nu suntem vinovati cu nimic,de vreme ce nu suntem raufacatori si actele noastre sunt in regula,nu vad motivul pentru care ne impiedicati si ne necajiti.Cum sa traim intr-un loc necunoscut si strain? Daca voi ati fi mers in Grecia,v-ar fi placut sa va faca ce ne faceti voi noua acum?
Cuvintele acestea l-au iritat, s-a maniat si a inceput sa sune cu putere clopotetelul. S-au adunat imediat 30-35 de ostasi si ofiteri , care m-au prins si m-au dus in Turnul Alb. Ce aveau de gand cu mine,nu stiu. Poate sa ma intemniteze. Cu toate acestea, eu nu m-am infricosat deloc, nu mi-am pierdut curajul. Imi parea rau numai ca nu mi-au spus nimic impotriva credintei mele(incat sa ocarasc credinta lor si sa micenicesc). Insa nadajduiam ca acolo unde ma vor duce, ma vor provoca intr-un fel.
Si pe cand paseam pe calea muceniciei, l-am rugat pe Sfantul Dimitrie sa mijloceasca la Domnul ca sa ma invredniceasca sa am moarte muceniceasca, desigur daca asta era voia lui Dumnezeu; iar daca nu este, sa ma izbaveasca din mainile acelor atei, barbari, varsatori de sange si salbatici.
Dupa ce am inaintat putin,iata ca a si aparut un superior de-al lor, care le-a vorbit in limba turca. Ce le-a spus n-am inteles. Acel turc le-a vorbit cu manie si i-a izgonit. Indeosebi pe acel ofiter care m-a arestat cu toiagul in umar. Dupa ce i-a alungatpe toti, s-a apropiat de mine cu o privire vesela si m-a lovit usor cu mana pe umar, incredintandu-ma unui ostas cuminte din Ioanina.I-a dat porunca sa ma duca pe vaporul grecesc "Mikali" care ancorase in portul din Tesalonic,pentru a ma putea intoarce in Grecia.
Intrucat nu stiam cine a fost cel care venise si daduse porunca, l-am intrebat pe astas. Mi-a spus ca era pasa. L-am intrebat: Si de ce l-a lovit pe ofiterul acela?. "L-a lovit si l-a mustrat -mi-a zis- pentru ca te-a osandit la moarte fara sa-i ceara voie". Si unde ma duceau? "In Turnul Alb, mi-a raspuns.Te duceau sa te execute. Acolo ii duc pe cei condamnati la moarte si pe altii, pe care-i lasa sa moara de foame, de sete si de duhoare.
Abia mai tarziu a aflat parintele Filothei adevarul, de la prietenul sau, avoact in Tesalonic. Acest avocat l-a auzit intr-o zi pe ofiterul pasei, care a marturisit cu exactitate ce-i spusese pasa in legatura cu asta.
"Intr-o zi , a zis pasa, pe cand dormeam linistit, in camera mea a intrat Sfantul Dimitrie, imbracat in haine de conducator de osti, inarmat si mi-a spus poruncitor si cu privire aspra:"Trezeste-te imediat ,imbraca-te,incalta-te si du-te in strada...din oras ca sa eliberezi un tanar, pe care un ofiter de-al tau la osandit la moarte. Dupa ce il vei elibera si scapa de la moarte, sa-l trimiti pe vaporul Mikali, care se afla in port si se pregateste sa plece. M-am grabit asadar,l-am scapat si l-am trimis in Grecia."
Atunci am inteles, a zis parintele Filothei, ca izbavitorul meu de la osanda cu moartea a fost marele Mucenic Dimitrie Izvoratorul de Mir."
Rugaciune

vineri, 13 noiembrie 2009
Arhanghelul Mihail din Mandamad

Chiar daca sarbatoarea Sfintilor Arhangheli a trecut noi continuam sa-i praznuim in sufletele noastre, cu ajutorul lui Dumnezeu toata viata.
Sfantul Arhanghel Mihail este pentru multi oameni un adevarat prieten si nu putine sunt minunile lui.
Am sa scriu aici doua minuni a Sfantului Arhanghel Mihail care pentru mine sunt foarte,foarte dragi.Una dintre ele este istoria unei frumoase icoane care se afla si astazi in insula Lesbos.
Arhanghelul din Mandamad
*Prin secolele X-XI ,cand Imperiul Bizantin se afla la zenit,saracinii erau si ei intr-o peroada foarte propice.Bantuiau insulele Marii Egee,jefuiau,ardeau si luau oamneni in robie,pe care ii vindeau in targurile din Orient.
Fiind bogata,insula Lesbos a devenit o tinta preferata a piratilor.In locul numit Lesbad,langa Mandamad,exista vechea localitate Stenaka,aproape de care se afla o manastire inchinata Sfintilor Arhangheli,a carei intemeiere se pierde in negura timpului.
Istoria acestei manastiri poate fi aflata din traditia orala,care s-a pastrat pana astazi.
Manastirea era intarita ca o cetate,cu ziduri si turn de aparare,trezind interesul piratilor,care si-au pus in gand sa o cucereasca.
Astfel ca ,intr-o primavara,Shiran,capetenia piratilor,un urias negricios cu infatisare salbatica,ce purta la mijloc sabie si secure,si-a adunat ceata de talhari si le-a zis:
-De data aceasta nu imi incape indoiala ca o sa intram in manastire.Eu vreau numai paharul de aur pe care il folosesc calugarii la slujbe,ca beau vin din el.Restul e al vostru.
Shiran nu avea de gand sa ia parte la asalt,pentru ca socotea a fi un lucru prea marunt pentru el.
Piratii au aruncat ancora si s-au indreptat spre Lesbos.S-au apropiat de manastire in timpul noptii si s-au ascuns printre copaci.
Intre timp,gandind ca este iarna inca si nu ii paste nici o primejdie,calugarii nu au pus sa se pazeasca zidurile cum trebuia.La un moment dat,a batut toaca ce ii chema pe frati la Utrenie.Atunci corsarii s-au apropiat de manastire,ascunzandu-si zgomotul pasilor sub bataia ritmica a toacei.In curand ,s-a asternut din nou linistea.
Intr-un moment anume,capetenia a dat semnalul de atac.Unul dintre pirati a aruncat un carlig,a urcat zidul,a sarit inauntru si a deschis poarta cea mare a manastirii.Piratii s-au napustit atunci cu strigate salbatice in biserica.Pana sa-si dea seama ce se intampla calugarii au fost ucisi...
Un calugar novice pe nume Gavriil,se afla in Altar.Fiind sprinten,a urcat repede pana pe acoperisul bisericii.Piratii s-au luat dupa el.Atunci insa,s-a auzit un vuiet si acoperisul s-a prefacut in chip minunat in mare cuprinsa de furtuna.Pe valurile inspumate s-a aratat un soldat urias si infricosator cu sabie de foc,ce s-a napustit asupra piratilor.Acestia si-au lasat armele si ce apucasera sa fure si au fugit cuprinsi de groaza.
Gavriil ,singurul calugar care a scapat cu viata de pe urma acestei cumplite intamplari,s-a dus la icoana Arhanghelului si a inceput sa se roage cutremurat de minunea care se facuse cu el.Cand si-a venit in fire,si-a ridiact ochii si ce i-a fost dat sa vada!Cu toate ca era zugravit,chipul Arhanghelului parea viu,privindu-l binevoitor.Atunci,el s-a rugat astfel:
-Sfinte Arhanghele,mijloceste la Domnul pentru odihna fratilor mei,iar pe mine lasa-ma sa-ti zugravesc cu vrednicie chipul cel sfant.
Dupa aceea,ca si cum Arhanghelul i-ar fi spus ce sa faca,a luat un burete,a sters cu el sangele calugarilor,adunandu-l intr-un lighean,l-a amesteact cu pamant alb si a inceput sa inchipuie o icoana in relief.
Inca de cand a pornit lucrul,a simtit ca Arhanghelul il ajuta.Mainile parca ii erau miscate de o putere nevazuta,alcatuind repede chipul ingerului lui Dumnezeu.
Era acealsi chip pe care il vazuse pe acoperisul bisericii,plin de manie cereasca,dar si de har dumnezeiesc.
In timp ce la manastire se petrecea aceasta tragedie,in localitatile din jur,viata isi urma linistita cursul.Doar un ciobanas,uitandu-se inspre mare de pe un varf de munte,a vazut vasele piratilor indreptandu-se spre manastire.
Atunci a sarit pe cal si a pornit in galop spre manastire,ca sa ii instinteze pe calugari sa se pazeasca.Dar, cand a ajuns,era prea tarziu.A vazut macelul,cazand jos si lesinand.
Cand si-a venit in fire,a pornit spre Alexe mai marele peste satul Stenaka,spunandu-i ce se intamplase.Acesta a luat in graba cincizeci de calareti si au plecat cu totii spre manastire.
Cand a intrat in biserica,Alexe a armas inmarmurit.I-a vazut pe calugari taiati,intr-o baie de sange,iar pe staret mort dinaintea sfintei Mese.Atunci a scrasnit din dinti si a iesit afara cu gand de razbunare.
Au sarit toti pe cai si,luand urma corsarilor,s-au apropiat de un povarnis.Brusc s-au oprit cu totii.Privelistea de dinainte lor era infricosatoare.Cei pe care ii urmarea zaceau morti imprastiati peste tot in jur.Fiecare dintre ei avea cate o taietura de sabie care pornea de la frunte si cobora pana la pantece,spintecandu-i in doua.Fiecare trup avea aceeasi taietura.
Nici unul dintre calareti nu a intrebat cine facuse asa ceva.Cu totii si-au dat seama cine fusese cel care ii pedepsise pe raufacatori.Nu aveau nici cea mai mica indoiala.
-Mare este harul si puterea ta Arhanghele! si-au zis oamenii facandu-si semnul crucii.
Intre timp, doi pirati, care ramasesera pe tarm asteptandu-si tovarasii ,s-au nelinistit pentru ca acestia nu mai veneau,asa ca au urcat sa vada ce se intamplase.
Cand au ajuns la acel delusor si au vazut privelistea macabra,s-au intors iute inapoi,ducandu-se spre corabie ,unde ii astepta capetenia lor cu sufletul la gura.I-au spus ce vazusera,iar acesta,iesit din minti,a batut cu pumnul in masa,jurand razbunare.
In anul urmator si-a pus in lucrare planul de a cucerii Stenaka.Intr-o noapte,piratii au coborat in liniste pe tarm ,pregatindu-se sa atace in zori mica localitate,care era cufundata in somn,fara ca nimeni sa banuiasca nimic.
In aceasta clipa grea Arhanghelul si-a aratat din nou puterea.Stefan ,fiul lui Alexe,l-a vazut dinaintea sa pe Arhanghel.
Era neinchipuit de frumos,imbracat in armura de aur.Avea parul blond care se revarsa pe umeri,dand aripilor sale albe stalucire aurie.In mana dreapta tinea o lance de aur,in vreme ce in mana stanga era ridicata,cu degetul aratator intins.Arhanghelul a zambit si aspus cu o voce calda:
-Scoala-te Stefan.Du-te repede la tatal tausi spune-i sa pregateasc apararea satului.Vin saracinii sa va nimiceasca.Dar sa nu va temeti.De partea voastra vom fi eu si Stapanul vostru protector.
O sa va aparam si o sa aratam ce sa faceti.Piratii sunt acum jos,sub cetate.Cativa dintre ei vor urca zidul,ca sa-l omoare pe strajer si sa deschida portile.Se vor napustii asupra voastra la inganarea zilei cu noaptea.
Aveti mare grija la poarta!
Totul s-a desfasurat intocmai cum a spus Arhanghelul.Cand piratii s-au napustit asupra cetatii,oamenii erau pe metereze.
In acelasi timp,cativa oameni in frunte cu Stefan au coborat pe ascuns pe tarm si au dat foc corabiilor invadatorilor.Piratii au vazut focul din departare si au intrat in panica.Au inceput sa alerge ca nebunii pe mare,urmariti de calareti,care i-au macelarit.
O mana de pirati,in frunte cu capetenia lor,au izbutit sa fuga,indreptandu-se inspre padure.Insa i-au intalnit in cale pe calaretii care se dusesera sa dea foc corabiilor.Piratii au fost inconjurati si nu a durat mult pana au pierit cu totii.
Au mai trecut veacuri de atunci.
Manastirea a ajuns o ruina din cauza repetatelor atacuri din partea agarenilor.In secolul al XVIII-lea,a fost ridicata o biserica noua,mult mai mare,insa icoana Arhanghelului facuta cu sangele calugarilor ucisi de pirati s-a pastrat,existand de altfel si in ziua de astazi,asa cum era odinioara.
Si acum isi pastreaza prospetimea,chiar daca a fost sarutata de sute de mii de ori.Credinciosii lipesc pe frunte si pe obraji monede care lasa semne ,dar acestea dispar imediat.Ochii Arhanghelului sunt inlacrimati,iar credinciosii ii sterg mereu lacrimile.La fel fac si cu sudoarea,atunci cand se intampla ca fruntea Arhanghelului sa transpire.
Multe minuni cutremuratoare se savarsesc si astazi pentru cei care se inchina cu credinta la icoana aceasta."
***
Ajutorul Arhanghelului Mihail la o operatie
Una din minunile savarsite de Arhanghelul Mihail la Mandamad,in insula Lesbos,a avut legatura cu vindecarea unui copil pe nume Vasilis Karastiris din Atena.
In timp ce se juca,copilul a cazut si s-a lovit foarte rau la cap.L-au dus la spital,unde medicii si-au dat seama ca a ramas orb si paralizat.
Directorul spitalului i-a chemat pe parintii baiatului la el in birou si le-a spus:
-Starea copilului este grava.Este nevoie de operatie urgenta,dar sansele de reusita sunt aproape nule,sa zicem 1-2%.Trebuie sa va hotarati acum,cat nu este prea tarziu.
Mama a simtit ca-i fuge pamantul de sub picioare.Tatal a intrebat:
-Nu este nici o alta speranta?
-Din pacate,nu.
Atunci s-a aplecat si dat semnatura pentru interventia chirurgicala.
Copilul a fost dus in sala de operatii.In timp ce il pregateau,asa cum a povestit el insusi mai tarziu,intunericul din ochii lui s-a risipit,avand o vedenie plina de lumina.
S-a vazut dinaintea unei biserici cu arcade,zidita din piatra rosie.Pe usa intredeschisa a bisericii iesea o lumina orbitoare.
Copilul s-a apropiat de usa si a vazut inauntru un tanar frumos,scaldat de lumina,care a intins mana spre el si l-a chemat:
"Hai,Vasile,nu te teme.O sa te faci bine.Eu voi indruma mana medicului care te v-a opera"
Copilul s-a apropiat,a ingenuncheat dinaintea lui,i-a cuprins picioarele in brate,si si-a sprijinit capul de piciorul lui stang.
Atunci,tanarul a intins mana si l-a mangaiat pe crestet.
Pana ca vedenia sa se risipeasca,copilul a apucat sa vada in biserica o icoana innegrita de vreme ,in care se distingea un inger cu aripi.
Operatia a reusit.Copilul si-a recapatat vederea si miscarea membrelor.Doctorii au spus ca nu putea sa fie deact o minune.
Era 8 noiembrie,de ziua Arhanghelilor Mihail si Gavriil....
Au trecut ani de zile de atunci.Vasile incerca in zadar sa-si dea seama de adevarata semnificatie avedeniei sale.Pana intr-o zi,cand in mod cu totul nesperat,a vazut la televizor biserica in care intrase in timpul vedeniei sale.
Era biserica Arhanghelului Mihail din Mandamad.
S-a dus apoi acolo sa se inchine si sa-i multumeasca Arhanghelului pentru insanatosirea sa minunata.
Pentru rugaciunile Sfantului Arhanghel Mihail,Doamne Iisuse Hristoase,Fiul lui Dumnezeu miluieste-ne pe noi.Amin